Evaziune Fiscala
Din examinarea structurii acestor infractiuni, rezulta caracteristici prin care se aseamana, intrucat:
a) Sub aspect obiectivm, cu exceptia infractiunii prevazute de art. 14 alin. 1si 2, elementul material consta intr-o inactiune, in sensul ca nu se face ceea ce este obligatoriu, in cadrul reglementarii cuprinsa in legea pe care o examinam.
b) Sub aspect subiectiv, toate aceste infractiuni se savarsesc numai cu intentie (forma de vinovatie care exista numai cand faptuitorul prevede rezultatul actiunii sau inactiunii sale si urmareste, sau cel putin acepta producerea acelui rezultat-potrivit regulei inscrise in art. 19 alin. 1 pct. 1 cod penal).
Ca urmare, daca aceste actiuni sau inactiuni ar fi savarsite din culpa (forma a vinovatiei care, potrivit art. 19 alin. 1 pct. 2 cod penal consta in neprevederea ori in atitudinea usuratica a faptuitorului fata de rezultatul vatamator al faptei sale), nu se poate stabili raspunderea penala in cadrul reglementarii instituite prin Legea nr. 87/1994.
In acest sens, prin art. 19 alin. 2 cod penal se prevede in mod expres ca “fapta constand dintr-o actiune savarsita din culpa, constituie infractiune numai cand in lege se prevede in mod expres aceasta".
In ceea ce prveste infractiunile prevazute de art. 10, 11, 14 alin. 2 si 16 din Legea nr. 87/1994, observam ca legiuitorul a prevazut forma de vinovatie a intentiei calificate, intrucat autorul faptei nu numai ca prevede si urmareste producarea rezultaului dar actionaza si in vederea atingerii unui anumit scop, prevazuta expres in lege ca elem. Constitutiv al infractiunii.
Mai precis:
- In cazul infractiunii prevazute de art. 10 al Legii nr. 87/1994, trebuie sa se dovedeasca abtinerea de la intocmirea completa si corespunzatoare a doc. Primare sau de evidenta contabila (inactiune numita in text “intocmirea incompleta sau necorespunzatoare), cat si fapta comisiva, descrisa in acest text ca fiind “acceptarea unor astfel de doc.", sa se faca cu scopul “de a impiedica verificarile fin.-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala";
- In cazul infractiunii prevazute de art. 11 din Legea nr. 87/1994 “sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate statului, prin neinregistrarea unor activitati, pentru care legea prevede obligatia inregistrarii", sa se faca cu scopul “obtinerii de venituri" (iar nu in alte scopuri, urmare carora nu ar fi posibila obtinerea de venituri).
- In cazul infractiunii prevazute de art. 14 alin. 2 al Legii nr. 87/1994 “distrugerea actelor contabile sau a altor doc. Sau a memoriilor aparetelor de taxat sau de marcaj, sau a altor mijloace de stocare a datelor, sa se faca in scopul prevazut de art. 14 alin. 1, qdica pentru a se obtine “diminuarea veniturilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor";
- In cazul infractiunii prevazute de art. 16 din Legea nr. 87/1994, fapta comisiva, anume de “declarare fictiva facuta de contribuabili sau imputernicitii acestora cu privire la sediul unei societati comerciale sau de schimbarea acestuia fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege", sa se faca “inscopul sustragerii de la controlul fiscal".
Binenteles ca nu se putea ca una dintre cele mai frecvent inalnite infractiuni in domeniul ec. din tara noastra sa ramana nepedepsita astfel:
1. Art.10.-Intocmirea incompleta sau necorespunzatoare de doc. primare sau sau evidenta contabila ori accptarea unor astfel de doc., cu scopul de impiedica verificarile fin.- contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1.000.000 la 10.000.000 lei
2. Art.11.-Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si a contributiilor datorate statului prin neinregistrarea unor activitati, pentru care legea prevede obligatia inregistrarii, in scopul obtinerii de venituri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.
3. Art.12.-Sustragerea de la plata obligatiilor fiscale, in intregime sau in parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile, sau efectuarea oricaror alte operatii in acest scop se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
4. Art.13.-fapta de anu evidentia prin acte contabile sau alte doc. legale, in intregime sau in parte, veniturile realizate sau de a inregistra cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, daca au avut ca urmare neplata sau diminuarea impozitului, taxei si a contributiei, se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1.000.000 la 10.000.000 lei.
5. Art.14.-Organizarea sau conducerea de evidente contabile duble,de catre conducatorul unitatii sau alte persoane cu atributii fin. –contabile, sau alterarea memoriei aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor, taxelor si a contrbutiilor, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
6. Art.16.-Declararea fictiva facuta de contabilii sau imputernicitii acestora cu privire la sediul unei societati comerciale sau la scimbarea acesteia fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege, in scopul sustragerii de la controlul fiscal, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
7. Art.9.-Refuzul de a prezenta organelor de control prevazute de lege doc. justificative si actele de evidenta contabila necesare pentru stabilirea obligatiilor fata de stat se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 la 1.000.000 lei.
a) Sub aspect obiectivm, cu exceptia infractiunii prevazute de art. 14 alin. 1si 2, elementul material consta intr-o inactiune, in sensul ca nu se face ceea ce este obligatoriu, in cadrul reglementarii cuprinsa in legea pe care o examinam.
b) Sub aspect subiectiv, toate aceste infractiuni se savarsesc numai cu intentie (forma de vinovatie care exista numai cand faptuitorul prevede rezultatul actiunii sau inactiunii sale si urmareste, sau cel putin acepta producerea acelui rezultat-potrivit regulei inscrise in art. 19 alin. 1 pct. 1 cod penal).
Ca urmare, daca aceste actiuni sau inactiuni ar fi savarsite din culpa (forma a vinovatiei care, potrivit art. 19 alin. 1 pct. 2 cod penal consta in neprevederea ori in atitudinea usuratica a faptuitorului fata de rezultatul vatamator al faptei sale), nu se poate stabili raspunderea penala in cadrul reglementarii instituite prin Legea nr. 87/1994.
In acest sens, prin art. 19 alin. 2 cod penal se prevede in mod expres ca “fapta constand dintr-o actiune savarsita din culpa, constituie infractiune numai cand in lege se prevede in mod expres aceasta".
In ceea ce prveste infractiunile prevazute de art. 10, 11, 14 alin. 2 si 16 din Legea nr. 87/1994, observam ca legiuitorul a prevazut forma de vinovatie a intentiei calificate, intrucat autorul faptei nu numai ca prevede si urmareste producarea rezultaului dar actionaza si in vederea atingerii unui anumit scop, prevazuta expres in lege ca elem. Constitutiv al infractiunii.
Mai precis:
- In cazul infractiunii prevazute de art. 10 al Legii nr. 87/1994, trebuie sa se dovedeasca abtinerea de la intocmirea completa si corespunzatoare a doc. Primare sau de evidenta contabila (inactiune numita in text “intocmirea incompleta sau necorespunzatoare), cat si fapta comisiva, descrisa in acest text ca fiind “acceptarea unor astfel de doc.", sa se faca cu scopul “de a impiedica verificarile fin.-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala";
- In cazul infractiunii prevazute de art. 11 din Legea nr. 87/1994 “sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate statului, prin neinregistrarea unor activitati, pentru care legea prevede obligatia inregistrarii", sa se faca cu scopul “obtinerii de venituri" (iar nu in alte scopuri, urmare carora nu ar fi posibila obtinerea de venituri).
- In cazul infractiunii prevazute de art. 14 alin. 2 al Legii nr. 87/1994 “distrugerea actelor contabile sau a altor doc. Sau a memoriilor aparetelor de taxat sau de marcaj, sau a altor mijloace de stocare a datelor, sa se faca in scopul prevazut de art. 14 alin. 1, qdica pentru a se obtine “diminuarea veniturilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor";
- In cazul infractiunii prevazute de art. 16 din Legea nr. 87/1994, fapta comisiva, anume de “declarare fictiva facuta de contribuabili sau imputernicitii acestora cu privire la sediul unei societati comerciale sau de schimbarea acestuia fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege", sa se faca “inscopul sustragerii de la controlul fiscal".
Binenteles ca nu se putea ca una dintre cele mai frecvent inalnite infractiuni in domeniul ec. din tara noastra sa ramana nepedepsita astfel:
1. Art.10.-Intocmirea incompleta sau necorespunzatoare de doc. primare sau sau evidenta contabila ori accptarea unor astfel de doc., cu scopul de impiedica verificarile fin.- contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1.000.000 la 10.000.000 lei
2. Art.11.-Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si a contributiilor datorate statului prin neinregistrarea unor activitati, pentru care legea prevede obligatia inregistrarii, in scopul obtinerii de venituri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi.
3. Art.12.-Sustragerea de la plata obligatiilor fiscale, in intregime sau in parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile, sau efectuarea oricaror alte operatii in acest scop se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
4. Art.13.-fapta de anu evidentia prin acte contabile sau alte doc. legale, in intregime sau in parte, veniturile realizate sau de a inregistra cheltuieli care nu au la baza operatiuni reale, daca au avut ca urmare neplata sau diminuarea impozitului, taxei si a contributiei, se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda de la 1.000.000 la 10.000.000 lei.
5. Art.14.-Organizarea sau conducerea de evidente contabile duble,de catre conducatorul unitatii sau alte persoane cu atributii fin. –contabile, sau alterarea memoriei aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor, in scopul diminuarii veniturilor supuse impozitelor, taxelor si a contrbutiilor, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
6. Art.16.-Declararea fictiva facuta de contabilii sau imputernicitii acestora cu privire la sediul unei societati comerciale sau la scimbarea acesteia fara indeplinirea obligatiilor prevazute de lege, in scopul sustragerii de la controlul fiscal, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
7. Art.9.-Refuzul de a prezenta organelor de control prevazute de lege doc. justificative si actele de evidenta contabila necesare pentru stabilirea obligatiilor fata de stat se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 200.000 la 1.000.000 lei.
SURSA 02
Modalitatile de evaziune fiscala. sunt:
Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscale pe diferite tipuri de impozite si taxe sunt:
1. In cazul impozitului pe profit:
- reducerea bazei de impozitare;
* neinregistrarea integrala a veniturilor realizate;
* transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup;
* incadrarea eronata in perioada de scutire;
a. Evaziunea fiscala la taxa pe valoarea adaugata:
* Aplicarea eronata a regimurilor deducerilor;
* Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul;
* Neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 10 milioane lei anual, venit total;
* Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti;
* Aplicarea eronata a cotei zero;
* Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare.
2. In cazul accizelor:
* micsorarea bazei de impozitare;
* utilizarea unor cote inferioare celor reale;
* nedeclararea corecta a operatiunilor reale in cazul unor produse ale caror preturi erau purtatoare de accize (mai ales alcool).
Intr-o alta abordare putem considera ca evaziunea fiscala se manifesta prin urmatoarele modalitati:
1. Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit
A1. Pentru agentii economici:
A1.1. Din domeniul productiei si prestatiilor de servicii: neinregistrarea intrarilor (materii prime, forta de munca, utilitati) si nici a iesirilor - produse si servicii comercializate fara documente. Consecintele evazioniste privesc urmatoarele venituri datorate statului:
* Impozitul pe profit aferent valorificarii produselor obtinute si neinregistrate;
* Impozitul pe dividendele neinregistrate;
* TVA aferenta venitului obtinut si neinregistrat;
* Accize (daca sunt produse purtatoare de accize);
* Contributia la asigurarile sociale si de sanatate aferente salariilor platite si neevidentiate;
* Contributia la fondurile de pensii pentru agricultori, in cazul produselor alimentare.
Modalitatile de evaziune fiscala. sunt:
Modalitatile cele mai utilizate pentru realizarea evaziunii fiscale pe diferite tipuri de impozite si taxe sunt:
1. In cazul impozitului pe profit:
- reducerea bazei de impozitare;
* neinregistrarea integrala a veniturilor realizate;
* transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup;
* incadrarea eronata in perioada de scutire;
a. Evaziunea fiscala la taxa pe valoarea adaugata:
* Aplicarea eronata a regimurilor deducerilor;
* Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in baza de calcul;
* Neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 10 milioane lei anual, venit total;
* Neevidentierea si nevirarea TVA aferenta avansurilor incasate de la clienti;
* Aplicarea eronata a cotei zero;
* Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor importuri ca fiind temporare.
2. In cazul accizelor:
* micsorarea bazei de impozitare;
* utilizarea unor cote inferioare celor reale;
* nedeclararea corecta a operatiunilor reale in cazul unor produse ale caror preturi erau purtatoare de accize (mai ales alcool).
Intr-o alta abordare putem considera ca evaziunea fiscala se manifesta prin urmatoarele modalitati:
1. Neinregistrarea sau inregistrarea partiala a surselor de venit
A1. Pentru agentii economici:
A1.1. Din domeniul productiei si prestatiilor de servicii: neinregistrarea intrarilor (materii prime, forta de munca, utilitati) si nici a iesirilor - produse si servicii comercializate fara documente. Consecintele evazioniste privesc urmatoarele venituri datorate statului:
* Impozitul pe profit aferent valorificarii produselor obtinute si neinregistrate;
* Impozitul pe dividendele neinregistrate;
* TVA aferenta venitului obtinut si neinregistrat;
* Accize (daca sunt produse purtatoare de accize);
* Contributia la asigurarile sociale si de sanatate aferente salariilor platite si neevidentiate;
* Contributia la fondurile de pensii pentru agricultori, in cazul produselor alimentare.
SURSA 03
Pretutindeni si dintotdeauna evaziunea fiscala a fost condamnata. Cu toate acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. El persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda sanctiunilor.
Economia subterana sau "economia neagra" ( black economy ) ca forma de manifestare a evaziunii fiscale (munca la negru, vanzarea ilegala de droguri, prostitutie, jocuri de noroc, etc.) e estimata a fi 8% din P.N.B in Marea Britanie, 13% in Suedia, 12% in Belgia, 11, 5% in Italia, 9% in Franta, Olanda, Canada si Germania, 8,5% in SUA si 5% in Japonia. Semnificatia problemei e mai mare in tarile mai putin dezvoltate unde guvernele pot intampina mari dificultati in supravegherea tranzactiilor care au loc in economie. N. Kaldar estima frauda fiscala in tarile lumii a treia, intre 4/5 si 9/10 din incasarile fiscale prevazute.
Evaziunea fiscala e unul din fenomenele economico - sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale carei consecinte nedorite cauta sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind practic imposibila. Statul trebuie sa se preocupe sistematic si eficient de preintampinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Statul prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala, urmarind in principal doua scopuri: un scop "pozitiv" argumentat de dorinta de a stimula formarea capitalului si un scop "negativ" reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinte.
Astfel evaziunea fiscala apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscale. Unul dintre secretele japonezilor in ce priveste formarea capitalului e evaziunea fiscala care e incurajata oficial. In mod legal un japonez adult e scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de 5 ori mai multe conturi de acest fel decat numarul populatiei, inclusiv copiii. Din aceasta cauza au rata cea mai mare de formare a capitalului.
Din alt punct de vedere, efectul cotelor inalte si puternic progresive au disparut si ca urmare a faptului ca ele au stimulat aparitia prevederilor legale si a altora ce sprijina evaziunea fiscala, in speta, asa numitele portite legale, ce permit reducerea procentuala a cotelor de impozitare. Interventia statului in mentinerea unui anumit grad de evaziune fiscala in scopurile aratate, trebuie analizata prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi.
Multitudinea obligatiilor pe care legea fiscala le impune contribuabililor, sau mai ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc.
Evaziunea fiscala e o notiune foarte dificil de precizat, in plus nu exista o definitie legala a fraudei fiscale. Daca se vorbeste de frauda se vorbeste in aceeasi masura de frauda legala sau legitima, de frauda ilegala , de evaziune internationala, evaziune legala, de evaziune ilegala, de paradisuri fiscale sau de refugii, de abuzul dreptului de a fugi din fata impozitului, de libertatea alegerii caii celei mai putin impozitate sau subestimarea fiscala, frauda la lege sau economia subterana.
Pretutindeni si dintotdeauna evaziunea fiscala a fost condamnata. Cu toate acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. El persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda sanctiunilor.
Economia subterana sau "economia neagra" ( black economy ) ca forma de manifestare a evaziunii fiscale (munca la negru, vanzarea ilegala de droguri, prostitutie, jocuri de noroc, etc.) e estimata a fi 8% din P.N.B in Marea Britanie, 13% in Suedia, 12% in Belgia, 11, 5% in Italia, 9% in Franta, Olanda, Canada si Germania, 8,5% in SUA si 5% in Japonia. Semnificatia problemei e mai mare in tarile mai putin dezvoltate unde guvernele pot intampina mari dificultati in supravegherea tranzactiilor care au loc in economie. N. Kaldar estima frauda fiscala in tarile lumii a treia, intre 4/5 si 9/10 din incasarile fiscale prevazute.
Evaziunea fiscala e unul din fenomenele economico - sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale carei consecinte nedorite cauta sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind practic imposibila. Statul trebuie sa se preocupe sistematic si eficient de preintampinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Statul prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala, urmarind in principal doua scopuri: un scop "pozitiv" argumentat de dorinta de a stimula formarea capitalului si un scop "negativ" reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinte.
Astfel evaziunea fiscala apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscale. Unul dintre secretele japonezilor in ce priveste formarea capitalului e evaziunea fiscala care e incurajata oficial. In mod legal un japonez adult e scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de 5 ori mai multe conturi de acest fel decat numarul populatiei, inclusiv copiii. Din aceasta cauza au rata cea mai mare de formare a capitalului.
Din alt punct de vedere, efectul cotelor inalte si puternic progresive au disparut si ca urmare a faptului ca ele au stimulat aparitia prevederilor legale si a altora ce sprijina evaziunea fiscala, in speta, asa numitele portite legale, ce permit reducerea procentuala a cotelor de impozitare. Interventia statului in mentinerea unui anumit grad de evaziune fiscala in scopurile aratate, trebuie analizata prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi.
Multitudinea obligatiilor pe care legea fiscala le impune contribuabililor, sau mai ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc.
Evaziunea fiscala e o notiune foarte dificil de precizat, in plus nu exista o definitie legala a fraudei fiscale. Daca se vorbeste de frauda se vorbeste in aceeasi masura de frauda legala sau legitima, de frauda ilegala , de evaziune internationala, evaziune legala, de evaziune ilegala, de paradisuri fiscale sau de refugii, de abuzul dreptului de a fugi din fata impozitului, de libertatea alegerii caii celei mai putin impozitate sau subestimarea fiscala, frauda la lege sau economia subterana.
sursa:ipedia.ro
0 comments: