Somajul - Dezechilibru intre cererea si oferta de munca

  Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, munca este o activitate constienta, specifica omului, indreptata spre un anumit scop, in procesul careia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de materii intre el si natura, pentru satisfacerea trebuintelor sale.
   Antoine de Saint Exupéry, numeste aceasta activitate: “Calitate a omului, care nu are nici un nume. Aceasta calitate poate fi insotita de veselia cea mai zambitoare. Este acea calitate a tamplarului care se aseaza de la egal la egal in fata bucatii sale de lemn, o pipaie, o masoara, si, departe de a o trata cu usurinta, isi aduna pentru ea toata priceperea".
   Munca, factor de productie activ si determinant in activitatea economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomic.
   Munca ocupa, in universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaza iscusintele, permite omului sa depaseasca constrangerile mediului si contribuie astfel la crearea bogatiilor. Veniturile care ii sunt asociate constituie o componenta esentiala a cererii reprezentate de gospodarii si permit accesul la consum. Indiferent ca este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificarilor, sau de organizarea relatiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupeaza aceste diferente caracteristice si pune in joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refera la contributii mai factuale; de exemplu, cum se explica  progresia somajului de lunga durata: trebuie sa incriminam rigiditatea aparatului productiv, sa ne pronuntam in favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau sa evocam recompunerea relatiilor sociale; trebuie sa rationam in termeni de integrare si de polivalenta sau sa punem accent pe delocalizarea activitatilor si reducerea posibilitatilor de angajare. O alta tema de actualitate: precarizarea locurilor de munca, inegalitatile dintre categoriile mainii de lucru ce risca sa se accentueze.
   Pentru a caracteriza nivelul fortei de munca trebuie utilizati urmatorii indicatori: populatia activa si populatia ocupata sau neocupata.
   Populatia activa este totalitatea persoanelor cu o varsta mai mare decat o anumita limita stabilita legal si o sursa proprie de venit. Populatia activa se imparte in doua categorii: obisnuit activa si curent activa. Prima categorie, populatia obisnuit activa, este constituita in functie de modul in care se participa la creearea de bunuri si servicii in decursul unui an si cuprinde toate persoanele care au depasit o anumita varsta – in cazul Romaniei, si al mai multor tari: de 15 ani – si al caror principal statut in ceea ce priveste activitatea in cursul unei lungi perioade (un an calendaristic) a fost “ocupat" sau “neocupat".
   A doua categorie, populatia curent acitva, a fost constituita in functie de participarea la productia de bunuri si servicii in decursul unei saptamani si cuprinde toate persoanele ce indeplinesc cerintele pentru a fi incluse in categoria “ocupat" – “neocupat". Persoanele cu statutul “ocupat" au o varsta mai mare de o anumita limita si in timpul unei perioade de o saptamana sau o zi sunt cuprinse intr-una din categoriile:
  – Angajat – platit (prezent la munca sau cu servicu, dar absent de la munca)
  – Angajat in propria unitate (prezent la munca sau cu activitate, dar absent de la munca).
Persoanele cu statutul “neocupat" au depasit o anumita varsta, iar in timpul perioadei de referinta sunt fara munca, disponibil pentru munca sau in cautarea unui loc de munca. Neocuparea este numarul de persoane care cauta loc de munca, iar neocupatii sunt persoanele fara loc de munca, numiti someri.
  Şomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzator, care include in sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice si morale.
  Dictionarul explicativ il defineste ca un fenomen economic caracteristic societatii capitaliste, care consta in aceea ca o parte din salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca. Este o stare negativa a economiei care consta in nefolosirea unei parti din forta de munca salariata.
  Şomajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea increderii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii sociale.
  Şomajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare profesionala. Afecteaza de  cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea in timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de reintegrare. Şomerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de munca il fac pe somer mai putin competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.
  Conform BIM (Biroul International al Muncii), sunt considerati someri persoanele care cumuleaza urmatoarele conditii:
- Au depasit varsta de 15 ani;
- Sunt apte de munca;
- Nu au loc de munca  (a incetat contractul sau a fost temporar intrerupt si sunt in cautare de munca remunerata);
- Sunt fara ocupatie, apte de munca, nu au mai lucrat sau ultimul loc de munca nu a fost remunerat;
- Sunt disponibile imediat pentru o munca salariata.
   Exista o serie de teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai somajului:
  I.  Teoria clasica sustine ideea ca somajul exista numai pentru persoanele care vor sa se angajeze, dar cu un salariu superior celui stabilit pe piata muncii. Ca urmare, somajul are cauza rigiditatea salariului real la scadere, nivelul prea ridicat al acestuia pretins de lucratori si presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului care impiedica intreprinzatorii sa ridice cererea de forta de munca la nivelul care ar absorbi intreaga oferta existenta la un moment dat. Şomajul voluntar rezulta din faptul ca o parte din someri accepta voluntar sa ramana in aceasta situatie pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp. Ea s-ar datora dorintei lor de a avea mai multa informatie despre locurile de munca ce se ofera. Considerand insuficiente informatiile furnizate pe piata muncii, ei prefera sa examineze singuri ansamblul de oportunitati in baza unor calcule de tip cost / avantaj (costul = lipsa ocuparii, iar avantajul = un loc de munca mai bun).
  II. Teoria lui John Maynard Keynes sustine ideea ca somajul involuntar exista daca, in cazul unei cresteri usoare, in raport cu salariul nominal, a preturilor la bunurile pe care le consuma muncitorii, cat si cererea totala de mana de lucru dispusa sa munceasca la salariul nominal curent, cat si cererea totala de mana de lucru la acel salariu, ar fi mai mari decat volumul existent al ocuparii. Cauza somajului involuntar este insuficienta cererii de consum. Cum cererea de forta de munca e derivata din cererea pentru bunurile la producerea carora este folosita, explicatia somajului involuntar nu se gaseste pe piata muncii, ci pe piata bunurilor si serviciilor. O reducere a investitiilor din diverse motive (rata dobanzii ridicata, rata profitului inacceptabila pentru intreprinzator, conjunctura nefavorabila) va reduce intr-o etapa urmatoare productia, intreprinzatorii nu mai sunt interesati sa ceara angajari, iar pretul de vanzare coboara. Diferenta intre volumul ocuparii anterioare si cel existent in noile conditii este somaj involuntar, pentru ca acesti lucratori ar accepta lucrul la salariul curent al pietei, dar cererea este insuficienta datorita scaderii investitiilor, care numai incurajeaza investitorii sa angajeze salariati.
III. Conceptia neoclasica sustine ca somajul ar rezulta din insesi procesele cresterii, ceea ce ii ofera caracterul de fenomen “natural". Şomajul ar rezulta din mobilitatea fortei de munca si conditiile de informare a pietei muncii. Statisticile arata o diminuare a perioadei medii de ocupare si, respectiv, o marire a duratei medii de somaj datorate prelungirii perioadei dintre doua angajari.
   Cartile de specialitate alcatuiesc o clasificare a formelor de somaj, luand in considerare mai multe criterii:
   1) Dupa modul de manifestare:
- Şomaj voluntar (lucratorii nu sunt dispusi sa se angajeze cu salariul real existent)
- Şomaj involuntar (datorat insuficientei cererii)
   2) Dupa sex, varsta si pregatirea persoanelor afectate:
- Şomaj feminin
- Şomaj juvenil
- Şomaj intelectual, etc.
   3) În analize care cupleaza criteriile cauza, sfera de cuprindere si durata, se disting:
- Şomaj conjunctural (ciclic) – care apare in urma reducerilor de activitate ce au loc in fazele de recesiune, depresiune sau criza ori datorita unor perturbatii din viata economica.
- Şomaj tehnologic – reprezentat de reducerea locurilor de munca datorita modificarilor in aparatul tehnic de productie. Resorbirea lui presupune recalificarea fortei de munca sau chiar reconversia ei, fiind necesara o perioada mai lunga de timp pentru reincadrarea lucratorilor.
- Şomajul structural – generat de modificari in structura activitatii si a mobilitatii profesionale; poate rezulta si dintr-o inadecvare a ofertei de munca, la nevoile diverselor domenii de activitate.
- Şomaj sezonier – intalnit cu regularitate in ramurile si sectoarele de activitate cu caracter sezonier (agricultura, turism)
- Şomaj total – cuprinde intregul timp de lucru al unui salariat
- Şomaj partial – reducerea temporara sau de durata a timpului de lucru (saptamana incompleta sau zi incompleta), destul de des intalnit
- Şomaj de oferta – atunci cand intreprinzatorii refuza sa mai produca si sa mai angajeze lucratori in conditiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le considera inacceptabile.
- Şomaj de excludere, reprezentativ pentru lucratorii mai varstnici;
- Şomaj de insertie, propriu celor sub 25 de ani;
- Şomaj de reconversiune, legat de restructurarile industriale.
   Aceste ultime 3 forme nu evolueaza in acelasi ritm. Din 1985 somajul de excludere este in scadere. Dimpotriva, somajul de reconversiune, caracterizat de cresterea numarului concedierilor din motive economice, precum si somajul de insertie, corelat cu cresterea procentului activitatii feminine la varste intermediare, se mentin la nivel ridicat. Diferentele sunt mari chiar de la o tara la alta. Numarul somerilor de lunga durata este foarte mare in Spania, Olanda si Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferente depind de diversi factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populatiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie mentionate si variabilele institutionale (influenta legislatiei, organizarea protectiei sociale si dinamica relatiilor contractuale).
   4) Dupa criteriul duratei:
• Şomaj de scurta durata – sub un an ca intindere
• Şomaj de lunga durata – mai mult de un an. Este in progresie constanta. Fie ca este vorba de efective, de partea relativa sau de vechimea medie, indicatorii retinuti confirma aceasta tendinta.
   Pentru a analiza corespunzator somajul, trebuie cercetate ratele somajului, ele avand cea mai larga utilizare. Rata somajului se calculeaza dupa relatia: RS = [ S / (PO + S) ] x 100, unde S = numarul de someri, iar PO = populatia ocupata. Rata somajului arata ponderea somerilor in numarul total al fortei de munca (FM), de aceea FM = PO + S (suma dintre populatia ocupata si someri).
   Ratele somajului au fluctuat in tarile occidentale in ultimii ani, iar intre diverse societati au existat variatii substantiale. În afara orbitei occidentale, somajul a fost considerabil mai redus in Japonia decat in alte parti. O combinatie de factori explica nivelurile relativ ridicate din multe state occidentale pe parcursul ultimilor 20 de ani.
- Un element important il constituie cresterea competitiei internationale in industrii pe care se baza prosperitatea occidentala. În 1974, 60 % din productia mondiala de otel era realizata in Statele Unite ale Americii. Astazi, cifra este de doar 15 %, in timp ce productia s-a triplat in Japonia si in tarile din Lumea a Treia (in special Singapore, Taiwan si Hong Kong – care practica preturi inferioare celor japoneze).
- Cu mai multe ocazii, incepand cu “criza petrolului" din 1973 (perioada in care principalele tari producatoare de petrol s-au intrunit si au cazut de acord sa urce pretul petrolului), economia mondiala a avut parte, fie de o recesiune severa, fie de o incetinire a productiei.
- Folosirea din ce in ce mai ampla a microelectronicii in industrie a redus nevoia de forta de munca.
- Mai multe femei decat inainte cauta slujbe platite, rezultatul fiind ca mai multi oameni cauta numarul limitat de slujbe disponibile.
   Anumite tari par a fi mai bine plasate decat altele in combaterea somajului la scara mare. Ratele somajului au fost reduse cu mult succes in Statele Unite decat in Marea Britanie sau in alte natiuni europene. Explicatia consta probabil in faptul ca puterea economica a tarii ii ofera mai multa putere pe pietele mondiale decat economiile mai mici si mai fragile. În mod alternativ, este posibil ca sectorul de servicii mai cuprinzator din SUA, sa ofere o sursa mai mare de noi slujbe decat disponibilul din tari in care o parte mai mare a populatiei a fost folosita in mod traditional in industriile de prelucrare.
Societatea a elaborat o serie de metode de combatere a somajului, ce incearca garantarea resurselor cu politici de calificare, masuri de insertie a somerilor in campul fortelor de munca si diferite tipuri de ajutoare.
   Beneficiarii de ajutor de somaj sau ajutor de integrare profesionala reprezinta persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor.
   Sunt indreptatite sa primeasca ajutor de somaj:
  a) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa unitatii sau carora dupa caz le-a incetat calitatea de membru in cooperatia mestesugareasca din motive neimputabile lor;
  b) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa unitatii, daca s-a stabilit prin dispozitia sau hotararea organului competent nelegalitatea masurii luate de unitate ori lipsa vinovatiei persoanei in cauza, iar reintegrarea in munca nu mai este obiectiv posibila la unitatea in care a fost incadrata anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;
  c) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa lor, pentru motive care, potrivit legii, la reincadrare nu intrerup vechimea in munca;
  d) persoanele care au fost incadrate cu contract de munca pe durata determinata;
  e) absolventii de invatamant care, in termen de un an de la absolvire, s-au angajat si nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesionala vor primi ajutor de somaj indiferent de vechimea in munca;
  f) persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si membrii asociatiilor familiare, daca au contribuit la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj pe o perioada de 12 luni in ultimii 2 ani anteriori inregistrarii cererii, in situatia in care si-au incheiat activitatea renuntand la autorizatia de functionare.
   Sunt indreptatiti sa primeasca ajutor de integrare profesionala:
  a) absolventii institutiilor de invatamant in varsta de minimum 18 ani, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara si care, intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire, nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
  b) absolventii institutiilor de invatamant in varsta de cel putin 16 ani, in cazurile justificate de lipsa sustinatorilor legali sau de imposibilitatea dovedita a acestora de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor;
  c) tinerii care inainte de efectuarea stagiului militar nu au fost incadrati cu contract de munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut angaja;
  d) absolventii scolilor speciale pentru handicapati, care nu au loc de munca.
  Categorii de persoane ce nu pot beneficia de ajutor de somaj sau ajutor de integrare:
  a) persoanele care detin terenuri  agricole avand o anumita suprafata;
  b) persoanele care au surse de venituri proprii sau care realizeaza venituri din prestarea unor activitati autorizate in conditiile prevazute de lege si care obtin pe aceste cai un venit de cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara, din care s-a dedus impozitul prevazut de lege;
  c) persoanele carora li s-a oferit un loc de munca corespunzator pregatirii si nivelului studiilor, situatiei personale si starii de sanatate, situat la o distanta de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau carora li s-a recomandat de catre Agentie sa urmeze cursuri de calificare, recalificare, perfectionare si au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea;
  d) absolventii invatamantului liceal care urmeaza forme superioare de pregatire profesionala, indiferent de forma acesteia si de durata ei.
  Desi o persoana este aflata in somaj, aceasta are o serie de obligatii pe care trebuie sa le respecte si indeplineasca:
- sa se prezinte lunar sau de cate ori este solicitata la Agentie cu carnetul de somer pentru a fi vizat si a fi informata asupra locurilor de munca vacante;
- sa participe la cursurile de calificare sau recalificare atunci cand i se propune;
- sa caute un loc de munca pentru a fi incadrata, sa incerce sa devina intreprinzator particular sau sa presteze o activitate autorizata in conditiile legii;
- sa anunte in termen de 3 zile Agentia in cazul in care reuseste sa se angajeze, s-a privatizat sau are alte surse de venituri proprii.

  SURSA 02

   Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor.
   Notiunea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.
   Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri.
   Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca.
Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei  ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului.
   Piata munciinu functioneaza, ca opiata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative (patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate  de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare  deplina este considerata aproape imposibila,  declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%.
   Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
-este apt de munca;
-nu are loc de munca;
-esta disponibil pentru o munca salariata;
-cauta un loc de munca.
   In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca,varsta este de peste 16 ani.
Somajul afecta, in martie1994 tinerii in varsta de mai putin de 24 de ani, femeile,absolventii de invatamant profesional, tehnic de maestri si liceal, locuitorii din mediul urban (cu exceptia municipiului Bucuresti) si pe cei care nu au lucrat niciodata sau care au fost concediati dintr-o intreprindere a industriei prelucratoare (textile, constructii de masini etc).
   O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristici este denumita in genere “somer-tip”.
   In ce priveste structura pe sectoare, dupa toate aparentele, populatia ocupata este pupraestimata in mediul rural prin indrumarea acestor ajutori familiari. Dimpotriva, industria, localizata in zonele urbane, a concediat 10% din angajati, in conditiile cresterii productiei cu 1,3%. Aceste concedieri corespund mai mult surplusului de forta de munca decat unor reale transformari structurale. La ora actuala se remarca ca o rata de activitate feminina ridicata in comparatie cu multe tari vestice 57,2% fata de 71,2%, pentru barbati. Totusi, femeile si barbatii nu au comportamente similare pe piata fortei de munca, femeile au statutul de ajutori familiali in proportie de 24% fata de 7,4% la barbati. Somerii, in proportie de 52% iau contact cu prietenii, rudele, colegii, sindicatele pentru a gasi o slujba sau iau direct legatura cu patronii (45%). Abordarea directa este deci preferata de catre solicitantii de locuri de munca, lasand la urma oficiile de forta de munca sau anunturile la ziare. Bucurestenii sunt mult mai inclinati (in raport cu provincia) sa inceapa o astfel de activitate (pe cont propiu, urmare a institutionalizarii proprietatii private) 9,3% dintre ei se gandesc sa se aseze pe propiile picioare. Mai mult, este nevoie de un capital pentru a putea incepe o afacere, si, se pare ca bucurestenii au mai des acest capital.
   Somajul se caracterizeaza prin:
  1.Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:
   a)absolut, ca numar al somerilor;
   b)relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau disponibila.
In S.U.A rata naturala a somajului este de 5% fata de 4% cat era la inceputul anilor 1970 si 3% dupa cel de-al doilea razboi mondial.
  2) Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).
  3) Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii.
  4) Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc:
Criterii de caracterizare:
   a) Dupa nivel: - absolut – numar
              - relativ  - rata
   b) Dupa durata
   c) Structura : -rasa
                        -sex
                        -varsta
                        -calificare
                        -domeniu de activitate
                        -grad de pregatire
   Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese :
  I. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate
  II. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca, dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare, acestei cresteri.
   In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme sau genuri de somaj, dintre care se mentioneaza :
  a) somajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi defavorabile, trecatoare dar care se repeta la intervale de timp mai lungi, sau mai scurte.
  b) somajul stuctural, derminat de modificarea structurii economiei pe activitati, ramumuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei energetice, revolutiei tehnico-stiintifice ;
  c) somajul tehnic, format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme ;
  d)somaj de “fictiune”. Exista intotdeauna persoane care isi schimba locul de munca si sunt inregistrate temporar ca someri. Numarul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de informatii ( punand la un loc posturile vacante si pe someri) si prin instruire.
  e)somajul sezonier.  Agricultura constructiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la variatiile sezoniere.
  f)somajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat, poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna.
   Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care prin nivelul dezvoltarii dinamica, strunturala si alte caracteristici, nu poate asigura creerea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca.
   Exista o evolutie ciclica evidenta o somajului. Pe masura ce creste, cererea companiile angajeaza mai multi lucratori si somajul descreste. Cand nu mai exista forta de munca disponibila ( cand se atinge rata nornala a somajului) cererea devine generatoare de inflatie sau de importuri.
Somajul in tarile industrializate a inceput din nou sa creasca la inceputul anilor 1990, atingand o medie de 8% din forta de munca in 1995 (mai mult decat dublul ratei medii din anii 1960). Rata era mai mare in Europa (11%) si semnificativ mai mica in Japonia (3%) unde locurile de munca pe viata fac parte din cultura.
   Structura somajului ajuta la identificarea domeniilor care ridica probleme economice .Somajul pe termen lung (persoanele aflate in somaj de peste 6 luni) reprezinta aproape jumatate din somajul total pana la inceputul anilor 1990 desi era mai scazut in Japonia (36% in 1994) si Statele Unite (20%), unde exista o mobilitate mai mare a fortei de munca. In 1990, un somer asteapta in medie de 10 saptamani, in Statele Unite pentru a-si gasi un loc de munca, in comparatie cu un an in Franta.  
   Fluctuatia lunara a somajului este un bun ghid al evolutiilor economice. Alte cifre, cum ar fi cererile saptamanale de ajutor de somaj si anunturile publicitare pentru posturile vacante ofera un sprijin util pentru datele asupra somajului.
   Cifrele privitoare la somajul regional ofera un ghid al somajului structural, deoarece, pune in evidenta relatiile dintre pierderile de locuri de munca si unele ramuri de activitate de munca despre care se stie ca se afla in declin.
   In Romania, somajul a inceput sa fie urmarit din februarie 1991 si in 1999 numara 1148000 persoane cu o rata a somajului de aproximativ de 12%.
Politici antisomaj.Politicile adoptate vizeaza diminu-area somajului prin masuri ce se refera la:
  I.someri
  II.populatia ocupata
  I.Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirii si calificarii lor, trecerea la noi forme de ocupare, reglementari juridice privind inscrierea , redierea sau plasarea somerilor. Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri.
  II.Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare.
   Masura cea mai semnificativa, care se poate lua pe timp limitat se refera la “impartirea muncii” intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca.
   O alta masura o reprezinta “programele speciale” de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in “zonele defavorizate” unde rata somajului este peste media pe tara, acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc).

    SURSA 03

   Somajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a intalnirii si confruntarii dintre cererea si oferta de munca. Notiunea de somaj se poate traduce direct prin ’inactivitate’. Somerii sunt un grup de persoane, din cadrul populatiei active a unei tari. Populatia activa din punct de vedere economic include toate persoanele cu varsta mai mare sau egala cu 15 ani, apte de munca, si care, intr-o perioada de referinta specificata furnizeaza forta de munca (utilizata sau nu) pentru producerea de bunuri sau servicii in cadrul economiei nationale. Mai general spus, populatia activa cuprinde populatia ocupata si someri. Astfel, populatia activa neocupata (sau somerii) reprezinta acel segment din populatie care sunt in cautarea unui loc de munca, nedetinand unul in prezent, dar fiind disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile. In categoria de someri sunt incluse si urmatoarele categorii:
- persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta;
- persoanele care in mod normal fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti), dar care in perioada de referinta au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.
   Tipuri de somaj
   Somajul poate fi clasificat in mai multe tipuri, in functie de o multitudine de factori cum ar fi: dupa raportul cerere-oferta sau dupa caracterul sau.
   O prima clasificare ar imparti somajul in voluntar si involuntar. Somajul voluntar apare atunci cand muncitorii refuza oportunitatile de locuri de munca aparute, preferand sa ramana someri. In schimb, somajul involuntar apare atunci cand pe piata muncii sunt insuficiente locuri de munca pentru a satisface toti cei apti de munca.
   In cadrul somajului voluntar se incadreaza urmatoarele categorii din populatie:
• persoanele angajate care prefera sa isi intrerupa temporar activitatea deoarece apreciaza ca ajutorul de somaj le asigura o existenta decenta
• somerii care asteapta locuri de munca mai bune si mai potrivite lor decat cele existente la un moment dat
• persoanele casnice care au hotarat sa se incadreze, dar inca ezita din cauza nivelului salariului si a conditiilor de munca existente pentru moment
In functie de natura si cauzele somajului intalnim somajul conjunctural, frictional si structural.
In functie de raportul cerere-oferta si de impactul acestui raport pe piata muncii avem urmatoarele categorii de somaj: clasic (somaj prin eficienta a productiei), ciclic (somaj prin insuficienta cererii) si sezonier.
   In cele ce urmeaza sunt prezentate 3 dintre cele mai intalnite tipuri de somaj:
   Somajul sezonier
   Acest tip de somaj este determinat de fluctuatiile cererii fortei de munca. In marea majoritate a cazurilor aceste fluctuatii pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic de-a lungul anilor. Domenii in care acest tip de somaj se manifesta cu precadere sunt agricultura sau constructiile, unde pe tip de iarna cererea de munca scade dramatic.
   Somajul frictional
   Este cea mai raspandita forma de somaj, si este determinat de persoanele care se gasesc in tranzitie intre slujbe. Apare datorita dinamicitatii pietei de munca, deoarece inerent este un interval de timp in care somerii ajung la o slujba vacanta potrivita.
   Somajul structural
   Somajul structural (sau de neadaptare) apare in urma unui dezechilibru intre structura ofertei si a cererii de munca. Astfel, poate surveni in urma unei nepotriviri structurale la nivelul profesiilor, a impartirii teritoriale sau demografice intre ce locuri de munca sunt oferite si ce calificari au cei care sunt apti de munca.
   O categorie mai aparte de somaj o reprezinta somajul deghizat. Acesta cuprinde acele persoane inregistrate ca someri, dar care in realitate lucreaza fara contract de munca, beneficiind in acelasi timp de toate drepturile legale ale unui somer.
   In concluzie, somajul reprezinta un fenomen social, o urmare a unui dezechilibru existent pe piata muncii, intre cererea si oferta de munca.
 
sursa:ipedia.ro