Formatia Aerosmith
In 1972, Aerosmith, semneaza un contract cu Columbia Records. Colaborarea este una fructoasa iar primul album al formatiei, intitulat "Aerosmith", este lansat in toamna anului 1973. Cel de-al doilea album al formatiei, Get Your Wings, a fost promovat cu ajutorul turneelor constante, ramanand timp de 86 de saptamani in topuri.
Al treilea album este lansat in 1975 sub numele "Toys in the attic". Albumul este unul de succes urcand in topuri pana pe locul 11. Acest fapt ii determina pe membrii trupei sa relanseze balada "Dream on" pe care o lansasera si in 1976. Ultimul single al albumului "Toys in the attic", Walk this way devine hit si intra in Top Ten.
Anul 1976 este anul lansarii celui de-al patrulea album de studio al celor de la Aerosmith, "Rocks" care devine in scurt timp de platina, urcand pana pe locul trei in topuri.
In 1978 trupa apare in filmul "Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band unde canta "Come together". Aerosmith inregistreaza "Night in the ruts" si il lanseza ca album la finele anului 1979. Brad Whitford paraseste grupul la inceputul anului 1980 si formeaza trupa trupa Whitsford-St. Holmes Band alaturi de fostul chitarist de la Ted Nugent.
Aerosmith coopteaza noi chitaristi, pe Jimmy Crespo si Rick Dufay iar la sfarsitul anului 1980 lanseaza un album de Greatest Hits. Acesta se vinde in peste 6 milioane de copii.
Urmatorul album, Pump, lansat in 1989, continua seria de succese a formatiei vanzandu-se in aproximativ patru milioane de copii si avand 3 single-uri in Top Ten: "Love in an Elevator" "Janie's Got a Gun" si "What It Takes."
Get a grip este albumul lansat in 1993 bucurandu-se si el de succes asemenea albumelor ce l-au precedat. Single-urile lansate de pe acest album, "Livin' on the Edge," "Cryin'" si "Amazing", devin in scurt timp hituri.
In timp ce Aerosmith se afla in culmea gloriei, la inceputul anilor 1990, a avut loc semnarea unui contract de ordinul milioanelor de dolari cu Columbia Records, desi mai aveau datorie doua albume la casa de discuri Geffen. Deabia in anul 1995 formatia a putut sa lucreze la primul album pentru noua casa de discuri. Inregistrarea albumului Nine Lives s-a dovedit a fi cu adevarat ghinionista. Formatia a trecut prin mainile mai multor compozitori inainte de a se decide sa colaboreze cu Kevin Shirley in 1996. Cel mai dezastruos lucru a fost concedierea lui Tim Collins, managerul formatiei, care ii scapase pe membrii formatiei de dependenta de droguri si alcool.
In 1998 lanseaza inca o compilatie greatest hits, Little South of Sanity iar in 2001, Aerosmith se alatura celor de la N'sync, Britney Spears si Mary J. Blige pentru a canta in pauza finalei de la Super Bowl. Reprezentatia lor a fost extraordinara si suficienta pentru a-i aduce inapoi sub lumina reflectoarelor datorita single-ului "Jaded".
Anii 2000 aduc formatiei inca doua albume: Honkin' on Bobo, in 2004 si Rockin' the Joint, in 2005.
La aproape 3 decenii de la formare si avand o medie de varsta de 50 de ani, Aerosmith sunt inca pe val incercand sa vada pana cand, niste barbati trecuti de prima tinerete, pot continua sa cante muzica rock "fara a arata ca niste natarai", dupa cum spunea Tony Sinclair de la Entertainment Weekly.
Al treilea album este lansat in 1975 sub numele "Toys in the attic". Albumul este unul de succes urcand in topuri pana pe locul 11. Acest fapt ii determina pe membrii trupei sa relanseze balada "Dream on" pe care o lansasera si in 1976. Ultimul single al albumului "Toys in the attic", Walk this way devine hit si intra in Top Ten.
Anul 1976 este anul lansarii celui de-al patrulea album de studio al celor de la Aerosmith, "Rocks" care devine in scurt timp de platina, urcand pana pe locul trei in topuri.
In 1978 trupa apare in filmul "Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band unde canta "Come together". Aerosmith inregistreaza "Night in the ruts" si il lanseza ca album la finele anului 1979. Brad Whitford paraseste grupul la inceputul anului 1980 si formeaza trupa trupa Whitsford-St. Holmes Band alaturi de fostul chitarist de la Ted Nugent.
Aerosmith coopteaza noi chitaristi, pe Jimmy Crespo si Rick Dufay iar la sfarsitul anului 1980 lanseaza un album de Greatest Hits. Acesta se vinde in peste 6 milioane de copii.
Urmatorul album, Pump, lansat in 1989, continua seria de succese a formatiei vanzandu-se in aproximativ patru milioane de copii si avand 3 single-uri in Top Ten: "Love in an Elevator" "Janie's Got a Gun" si "What It Takes."
Get a grip este albumul lansat in 1993 bucurandu-se si el de succes asemenea albumelor ce l-au precedat. Single-urile lansate de pe acest album, "Livin' on the Edge," "Cryin'" si "Amazing", devin in scurt timp hituri.
In timp ce Aerosmith se afla in culmea gloriei, la inceputul anilor 1990, a avut loc semnarea unui contract de ordinul milioanelor de dolari cu Columbia Records, desi mai aveau datorie doua albume la casa de discuri Geffen. Deabia in anul 1995 formatia a putut sa lucreze la primul album pentru noua casa de discuri. Inregistrarea albumului Nine Lives s-a dovedit a fi cu adevarat ghinionista. Formatia a trecut prin mainile mai multor compozitori inainte de a se decide sa colaboreze cu Kevin Shirley in 1996. Cel mai dezastruos lucru a fost concedierea lui Tim Collins, managerul formatiei, care ii scapase pe membrii formatiei de dependenta de droguri si alcool.
In 1998 lanseaza inca o compilatie greatest hits, Little South of Sanity iar in 2001, Aerosmith se alatura celor de la N'sync, Britney Spears si Mary J. Blige pentru a canta in pauza finalei de la Super Bowl. Reprezentatia lor a fost extraordinara si suficienta pentru a-i aduce inapoi sub lumina reflectoarelor datorita single-ului "Jaded".
Anii 2000 aduc formatiei inca doua albume: Honkin' on Bobo, in 2004 si Rockin' the Joint, in 2005.
La aproape 3 decenii de la formare si avand o medie de varsta de 50 de ani, Aerosmith sunt inca pe val incercand sa vada pana cand, niste barbati trecuti de prima tinerete, pot continua sa cante muzica rock "fara a arata ca niste natarai", dupa cum spunea Tony Sinclair de la Entertainment Weekly.
SURSA 02
Aerosmith este o formaţie de hard rock din Statele Unite ale Americii, câteodată supranumită Băieţii cei răi din Boston (conform originalului "The Bad Boys from Boston", dar şi Cea mai mare trupă muzicală de rock and roll a Americii (conform, "America's Greatest Rock and Roll Band").
Stilul muzical al formaţiei, care are rădăcini în stilul blues-hard-rock, a ajuns să încorporeze de-a lungul timpului elemente muzicale de pop, heavy metal, glam metal, şi rhythm and blues, devenind o sursă de inspiraţie pentru numeroşi alţi muzicieni rock and roll.
Formaţia a fost fondată în oraşul Boston, Massachusetts în 1970. Chitaristul Joe Perry şi basistul Tom Hamilton, care făcuseră parte anterior dintr-o formaţie numită The Jam Band, s-au unit cu solistul Steven Tyler, toboşarul Joey Kramer şi chitaristul solo Ray Tabano, pentru a forma Aerosmith. În 1971, Tabano a fost înlocuit cu Brad Whitford, iar ceea ce a urmat, a fost, după cum se spune adesea, doar ... istorie.
Istoric
Grupul ia naştere în formula de trio: Perry, Hamilton, Tyler, acesta din urmă la baterie. O foarte scurtă perioadă lucrează cu Ray Tabano,tobe. Dupa cooptarea lui Kramer şi a lui Whitford, Tyler devine solistul vocal al formaţiei. În primii doi ani cantă la Boston şi ocazional la New York; practica o mixtură de hard, r'n'b şi blues; piesa Dream on dobândeşte popularitate (în 1976 intră în Billboard, urcând până pe locul 6). În 1972 grupul semnează un contract cu Columbia Records; repertoriul (muzică şi text) este semnat în majoritate de cuplul Perry-Tyler; primul album, eponim, apare în 1973; la cel de-al doilea se colaborează cu producatorul Jack Douglas. Pentru LP-ul Toys in the attic obţin discul de platină după doar câteva luni de la lansare. Succesul de mari proporţii este de scurtă durată (albumul rămâne însă doi ani în Billboard).
În 1977, din cauza "ataşamentului" special faţă de heroină, Perry şi Tyler erau supranumiţi "Gemenii toxici". Grupul apare în filmul Sgt. Pepper's Lonely Heart Club Band (versiunea lor la Come Together, scrisă de Lennon-McCartney, este destul de banală). Din 1979 Perry se dedică proiectelor muzicale individuale; conflictele cu Tyler contribuie la ruptură; este înlocuit de Jimmy Crespo (ex-Flame). În anul urmator Whitford părăseşte şi el grupul, pentru a forma The Withford St.Holmes Band (cu Derek St. Holmes, ex-Ted Nugent and the Amboy Dukes). Nou-venitul la Aerosmith este Rick Dufay, voc.,ch. Withford şi Perry (realizator a trei albume sub numele The Joe Perry Project) nu se impun în viaţa muzicală la nivelul obţinut cu Aerosmith, astfel că în 1984 cei cinci componenţi iniţiali hotărăsc să-şi reia activitatea împreună. Remixează, în 1986, cu grupul rap Run-D.M.C. un titlu mai vechi: Walk This Way; piesa ajunge pe locul 4 în Billboard. Dude (Looks Like A Lady), Angel şi Rag Doll cuceresc generaţia sfârşitului de deceniu; concertele atrag un public considerabil (82 000 de fani în 1987, la Texas Jam).
Permanent Vacation aduce grupului noi admiratori; albumul Pump este multiplicat în 4,5 milioane de exemplare. Succesul formaţiei este uriaş. Janie's Got A Gun, scrisă pe tema incestului (US Top locul 4), obţine în 1990 premiul Grammy la categoria Best Rock Performance. LP-ul Get A Grip (US Top locul 1) şi extrasele pe single Living On The Edge, Cryin, Amazing, Crazy reconfirmă şi consolidează faima internaţională a grupului; albumul a fost înregistrat la Los Angeles şi la Vancouver; sunetul hard aminteşte de primele producţii; pe disc figurează numele lui Lenny Kravitz, coautor la Line Up; Don Henley cântă back-up la Amazing; discul a detronat din fruntea topului Billboard soundtrackul filmului The Bodyguard. Compilaţia Box Of Fire obţine discul de aur la începutul lui 1995 (este o colecţie de 13 cd-uri, editate în 1994 de Columbia Records). În 1997 lanseaza Nine Lives; extrasele pe single Fallin' In Love(Is Hard On The Knees) şi Pink se impun în clasamente. La fel, Hole In My Soul. Videoclipul Pink obţine la MTV Video Music Awards distincţia Best Rock Video. I Don't Want To Miss A Thing se impune în topurile 1998 şi caştigă categoria Best Rock la MTV Europe Music Awards.
Marele turneu american din toamna lui 2001 este întrerupt din cauza tragediei de la World Trade Center (11 septembrie); la reluare concertele se vor desfaşura cu The Cult în deschidere. Albumul Just Push Play a depăşit milionul de copii vândute.
Discografie
* 1973 – Aerosmith (album)
* 1974 – Get Your Wings
* 1975 – Toys in the Attic
* 1976 – Rocks (album Aerosmith)
* 1977 – Draw the Line (album Aerosmith)
* 1979 – Night in the Ruts
* 1982 – Rock in a Hard Place
* 1985 – Done with Mirrors
* 1987 – Permanent Vacation
* 1989 – Pump (album Aerosmith)
* 1993 – Get a Grip
* 1997 – Nine Lives (album Aerosmith)
* 2001 – Just Push Play
* 2004 – Honkin' on Bobo
Aerosmith este o formaţie de hard rock din Statele Unite ale Americii, câteodată supranumită Băieţii cei răi din Boston (conform originalului "The Bad Boys from Boston", dar şi Cea mai mare trupă muzicală de rock and roll a Americii (conform, "America's Greatest Rock and Roll Band").
Stilul muzical al formaţiei, care are rădăcini în stilul blues-hard-rock, a ajuns să încorporeze de-a lungul timpului elemente muzicale de pop, heavy metal, glam metal, şi rhythm and blues, devenind o sursă de inspiraţie pentru numeroşi alţi muzicieni rock and roll.
Formaţia a fost fondată în oraşul Boston, Massachusetts în 1970. Chitaristul Joe Perry şi basistul Tom Hamilton, care făcuseră parte anterior dintr-o formaţie numită The Jam Band, s-au unit cu solistul Steven Tyler, toboşarul Joey Kramer şi chitaristul solo Ray Tabano, pentru a forma Aerosmith. În 1971, Tabano a fost înlocuit cu Brad Whitford, iar ceea ce a urmat, a fost, după cum se spune adesea, doar ... istorie.
Istoric
Grupul ia naştere în formula de trio: Perry, Hamilton, Tyler, acesta din urmă la baterie. O foarte scurtă perioadă lucrează cu Ray Tabano,tobe. Dupa cooptarea lui Kramer şi a lui Whitford, Tyler devine solistul vocal al formaţiei. În primii doi ani cantă la Boston şi ocazional la New York; practica o mixtură de hard, r'n'b şi blues; piesa Dream on dobândeşte popularitate (în 1976 intră în Billboard, urcând până pe locul 6). În 1972 grupul semnează un contract cu Columbia Records; repertoriul (muzică şi text) este semnat în majoritate de cuplul Perry-Tyler; primul album, eponim, apare în 1973; la cel de-al doilea se colaborează cu producatorul Jack Douglas. Pentru LP-ul Toys in the attic obţin discul de platină după doar câteva luni de la lansare. Succesul de mari proporţii este de scurtă durată (albumul rămâne însă doi ani în Billboard).
În 1977, din cauza "ataşamentului" special faţă de heroină, Perry şi Tyler erau supranumiţi "Gemenii toxici". Grupul apare în filmul Sgt. Pepper's Lonely Heart Club Band (versiunea lor la Come Together, scrisă de Lennon-McCartney, este destul de banală). Din 1979 Perry se dedică proiectelor muzicale individuale; conflictele cu Tyler contribuie la ruptură; este înlocuit de Jimmy Crespo (ex-Flame). În anul urmator Whitford părăseşte şi el grupul, pentru a forma The Withford St.Holmes Band (cu Derek St. Holmes, ex-Ted Nugent and the Amboy Dukes). Nou-venitul la Aerosmith este Rick Dufay, voc.,ch. Withford şi Perry (realizator a trei albume sub numele The Joe Perry Project) nu se impun în viaţa muzicală la nivelul obţinut cu Aerosmith, astfel că în 1984 cei cinci componenţi iniţiali hotărăsc să-şi reia activitatea împreună. Remixează, în 1986, cu grupul rap Run-D.M.C. un titlu mai vechi: Walk This Way; piesa ajunge pe locul 4 în Billboard. Dude (Looks Like A Lady), Angel şi Rag Doll cuceresc generaţia sfârşitului de deceniu; concertele atrag un public considerabil (82 000 de fani în 1987, la Texas Jam).
Permanent Vacation aduce grupului noi admiratori; albumul Pump este multiplicat în 4,5 milioane de exemplare. Succesul formaţiei este uriaş. Janie's Got A Gun, scrisă pe tema incestului (US Top locul 4), obţine în 1990 premiul Grammy la categoria Best Rock Performance. LP-ul Get A Grip (US Top locul 1) şi extrasele pe single Living On The Edge, Cryin, Amazing, Crazy reconfirmă şi consolidează faima internaţională a grupului; albumul a fost înregistrat la Los Angeles şi la Vancouver; sunetul hard aminteşte de primele producţii; pe disc figurează numele lui Lenny Kravitz, coautor la Line Up; Don Henley cântă back-up la Amazing; discul a detronat din fruntea topului Billboard soundtrackul filmului The Bodyguard. Compilaţia Box Of Fire obţine discul de aur la începutul lui 1995 (este o colecţie de 13 cd-uri, editate în 1994 de Columbia Records). În 1997 lanseaza Nine Lives; extrasele pe single Fallin' In Love(Is Hard On The Knees) şi Pink se impun în clasamente. La fel, Hole In My Soul. Videoclipul Pink obţine la MTV Video Music Awards distincţia Best Rock Video. I Don't Want To Miss A Thing se impune în topurile 1998 şi caştigă categoria Best Rock la MTV Europe Music Awards.
Marele turneu american din toamna lui 2001 este întrerupt din cauza tragediei de la World Trade Center (11 septembrie); la reluare concertele se vor desfaşura cu The Cult în deschidere. Albumul Just Push Play a depăşit milionul de copii vândute.
Discografie
* 1973 – Aerosmith (album)
* 1974 – Get Your Wings
* 1975 – Toys in the Attic
* 1976 – Rocks (album Aerosmith)
* 1977 – Draw the Line (album Aerosmith)
* 1979 – Night in the Ruts
* 1982 – Rock in a Hard Place
* 1985 – Done with Mirrors
* 1987 – Permanent Vacation
* 1989 – Pump (album Aerosmith)
* 1993 – Get a Grip
* 1997 – Nine Lives (album Aerosmith)
* 2001 – Just Push Play
* 2004 – Honkin' on Bobo
SURSA 03
In anul 1970 prima forma in care a aparut Aerosmith il includea pe Steven Tyler si pe Joy Perry, care s-au cunoscut pe cand lucrau la Sunapee un loc in care se manca inghetata. Perry s-a decis sa formeze un trio alaturi de basistul Tom Hamilton.
Dupa ce a cantat in cluburi din Massachusetts si New York timp de doi ani de zile, grupul a semnat un contract cu Columbia Records in 1972. Albumul de debut al formatiei, care purta numele Aerosmith a fost lansat in toamna anului 1973, ajungand pe locul 166. "Dream on" a fost un adevarat hit ajungand pe locul 59.
Cel de-al treilea disc al celor de la Aerosmith, Toys in the Attic, a fost albumul lor de capatai atat din punct de vedere artistic cat si din punct de vedere comercial. Stilul hard rock promovat avea influente brutale de bass.
Atat albumul Aerosmith cat si Get Your Wings au reintrat in topuri alaturi de Toys in the Attic. Ultimul single de pe albumul Toys in the Attic a fost lansat in anul 1976, odata cu lansarea altui album al formatiei Rocks.
La inceputul anului 1977 formatia a luat o pauza, pregatind materialul pentru cel de-al cincelea album. Lansat la finele anului 1977, Draw the Line a fost un alt hit, urcand pe locul 11 in Topurile din America. Dupa lansarea albumului Done with Mirrors membrii au intrat in programe de reabilitare. In anul 1986 cei doi au aparut pe coperta "Walk This Way".
Formatiei Aerosmith i s-au alaturat doi noi chitaristi Jimmy Crespo si Rick Dufay , in aceasta noua formula lansand Aerosmith's Greatest Hits la finele anilor 1980. Albumul avea sa se vanda in mai mult de sase milioane de copii. Noua formatie a lansat Rock in a Hard Place in 1982. Perry si Whitford s-au reintors in 1984 si grupul a inceput un turneu de "reuniune" numit Back in the Saddle.
In timp ce Aerosmith se afla in culmea gloriei, la inceputul anilor 1990, a avut loc semnarea unui contract de ordinul milioanelor de dolari cu Columbia Records, desi mai aveau datorie doua albume la casa de discuri Geffen.
Cel mai dezastruos lucru al formatiei a fost concedierea lui Tim Collins, managerul formatiei, care ii scapase pe membrii formatiei de dependenta de droguri si alcool. In anul 1995 formatia a putut sa lucreze la primul album pentru noua casa de discuri. Inregistrarea albumului Nine Lives s-a dovedit a fi cu adevarat ghinionista. Formatia a trecut prin mainile mai multor compozitori inainte de a se decide sa colaboreze cu Kevin Shirley in 1996.
A urmat A Little South of Sanity in anul 1998. Trei ani mai tarziu, Aerosmith apareau la CBS drept formatia preferata a unor cantareti precum Mary J. Blige, Nelly, *N Sync, sau Britney Spears. In martie 2001 a fost lansat Just Push Play.
sursa:ipedia.ro
0 comments: