Continente - America de Nord

  America de Nord cuprinde Canada, Statele Unite ale Americii si Mexic, cat si Groenlanda (cea mai mare insula din lume), Insulele Caraibe si istmul ingust al Americii Centrale ce face legatura dintre continent si America de Sud. Majoritatea populatiei si industriei este concentrata in partea de nord-est, care are o clima temperata. Sudul mai cald si estul mai uscat sunt populate mai putin si foarte putini locuitori traiesc in Nordul Indepartat. SUA si Canada sunt tari puternice si bogate in timp ce Mexicul si America Centrala au economii slabe.




Suprafata: 24.235.583 km2
Populatia: 465.000.000
Numar de tari: 23
Cea mai mare tara: Canada
Cea mai mica tara: Sf, Kitts si Nevis
Cel mai inalt varf: Denali/Muntele Kinley (Alaska) 6194m
Cel mai jos punct: Valea Mortii (California) 86 m sub nivelul marii
Cel mai lung rau: Mississippi
Cel mai mare lac cu apa dulce: Lacul Super

   Marile lacuri
   Asezate intre Canada si SUA, cele cinci Mari Lacuri acopera o suprafata totala de 246.300 km² si contin o cincime din apa dulce de pe Glob. Lacul Superior este cel mai mare lac cu apa dulce al lumii; celelalte sunt Huron, Michigan, Erie si Ontario. Acestea sunt legate de Atlantic prin estuarul Sf. Lawrence, care permite vaselor care se indreapta spre ocean sa foloseasca porturile din interiorul continentului.

   Marele Canion
   Cele mai mari chei ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din minunile naturale ale Americii de Nord. A fost sculptat din stancile Arizonei timp de milioanei de ani de catre raul Colorado si de afluentii sai. In unele locuri, canionul are 1.8 km adancime.
   Sectiune transversala prin America de Nord
   Calatoirind din California catre coasta Atlanticului, terenul se inalta pe culmile muntilor de coasta josi si continua pe asprii Stancosi. La est de Muntii Stancosi se afla Marile Campii, intrerupte de Marile Lacuri. Nu departe de coasta de de est sunt domolii Munti Apalasi.

   Zonele de clima
   Clima Americii de Nord variaza in functie de latitudine, de longitudine si de distanta fata de coasta estica sau vestica. Groenlanda este permanenta de un strat de gheata, iar tundra si taigaua rece se intind peste Nordul Indepartat. Campiile manoase din zona Marilor Campii se bucura de o clima calda, semiarida. In sud-vest, clima trece de la muntii inzapeziti la desert.

   Lanturile muntoase
   Muntii Stancosi, un lant montan nou comparativ cu celelalte, se intind in vestul continentului, de la Alaska la Mexic, unde continua ca Sierra Madre. La vest de Stancosi exista Muntii Coastei. Apalii, mai vechi, sunt paraleli cu coasta de est.

   Tundra
   Partile nordice ale Alaskai si Canadei se gasesc cuprinse in Cercul Polar. In verile racoroase si scurte, pamantul se topeste atat cat sa permita florilor sa infloreasca exploziv. Iernile lungi si aspre, cu temperaturi care scad sub -60°C.

   Padurile de foioase
   Mari paduri de foioase acopera zona de la sud de Marile Lacuri si ambii versanti ai Apalasilor in Canada si in SUA. Padurile tropicale se intind pe suprafete din America Centrala.

   Padurile de conifere
   Paduri vaste de pin, zada si molid se intind peste mare parte din Canada si Alaska, pe teritorii brazdate de rauri si lacuri. Padurile de conifere acopera de asemenea si coastele Muntilor Stancosi. Cele mai mari conifere sunt uriasii sequia de pe coasta Pacificului.

   Marile Campii
   Marile Campii sau preriile din centrul Canadei si din partea de centru-vest a SUA sunt numite adesea "cosul cu paine", deoarece mari cantitati din graul produs la scara mondiala sunt cultivate acolo.

   Deserturile
   Regiunile de desert si de semidesert acopera nordul Mexicului si sud-vestul SUA, cu temperaturi covarsitoare si precipitatii extrem de putine. Aceste zone include Marele Bazin, Desertul Mohave, Valea Mortii si Desertul Sonora, care marcheaza si granita dintre SUA si Mexic.

   Mlastinile
   Acoperin 7.112 km2, zona mlastinoasa Everglades (Florida, SUA) este printre cele mai vaste din lume. Intre Georgia si Florida, Mlastina Okefenokee acopera 1.555 km2.

   Fauna
   Marea varietate de habitate ale continentului nord-american reprezinta un mediu proprice pentru numeroase exemplare de plante si animale, a caror, a caror proliferate se afla in contradictie cu cresterea popultiei umane, orasele din ce in ce mai mari si distrugerea habitatelor. Acestea din urma se intind de la tundra rece din nord, prin muntii de dimensiuni mari si padurile de conifere din est, prerii si mlastini, pana la deserturile din sud-vest.

   Fauna din zonele umede
   Zonele umede din America de Nord include lacuri, rauri, mlastini, zone umede subtropicale (Everglades, mlastini si mocirle). Tinuturile umede gazduiesc pasari de apa si mamifere semiacvatice, ca de exemplu castori si bizami, pesti si insecte.

   Fauna de tundra
   Aceasta regiune aspra aflata in portiunea cea mai nordica a Americii de Nord se caracterizeaza prin ierni lungi si geroase si veri scurte. Rogo-zurile, ierburile, muschii si lichenii supravietuiesc in stratul subtire care acopera solul inghetat. Vara, florile infloresc, insectele ies la suprafata, iar mamiferele si pasarile devin mai active.

   Fauna desertica
   In sud-vestul Americii de Nord exita deserturi aride, cum ar fi Sonoran. Plantele din aceasta zona, cum ar fi cactusii, sunt adesea suculente, cu tulpini ce inmagazineaza apa si frunze foarte mici sau absente pentru a reduce pierderile de apa. Multe din animalele desertului se feresc de caldura in timpul zilei, iesind din vizuini numai noaptea pentru a se hrani.

   Fauna montana
   Muntii Stancosi reprezinta unul dintre lanturile montane majore ale Americii de Nord. Odata cu cresterea altitudinii, vegetatia se schimba de la paduri de conifere si pasuni, la tundra si poiene, pana la stanci golase. Animalele de la fiecare nivel sunt diferite, in functie de hrana la care au acces si de anotimpuri.

   Fauna padurilor de conifere
   Padurile de confire ale Americii de Nord acopera o zona foarte larga. Verile sunt calde; iernile sunt reci si inzapezite. Fauna acestor paduri include porcii spinosi, iepurii salbatici vegetarieni si pradatorii, ca lupii si rasii.

   SURSA 02
 
   America de Nord este un continent din emisfera nordică, situat aproape în exclusivitate în emisfera vestică, mărginit de Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific şi Oceanul Arctic.
   Dacă se consideră continentul american ca un întreg, cuprinzând atât America de Nord şi Centrală (în emisfera nordică a planetei nostre), şi, respectiv America de Sud (care este situată în emisfera sudică a Terrei), atunci America are o suprafaţă totală de peste 42.000.000 km2, care este foarte apropriată de a Asiei. Ambele Americi sunt situate în emisfera vestică a planetei noastre.

   Relief
   În partea sa nordică, America de Nord are două mari lanţuri muntoase: Munţii Stâncoşi în vest şi Apalaşi în est. Între ei se întind câmpii fertile brăzdate de Mississippi. Între Canada şi SUA există Marile Lacuri.
   Cele mai mari chei ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din minunile naturale ale Americii de Nord.

   Fauna
   Continentul nord-american reprezintă un mediu propice pentru numeroase specii de animale. În zonele umede, care includ lacuri, râuri, mlaştini se găsesc păsări de apă şi mamifere semiacvatice. Fauna pădurilor de conifere include porci spinoşi, iepuri sălbatici, lupi, râşi.

   Împărţire politică
Cele trei mari ţări din America de Nord sunt:
* Canada (Ottawa)
* Mexic (Ciudad de México)
* Statele Unite ale Americii (Washington D. C.) 

    SURSA 03
 
   Resursele minerale
   America de Nord detine numeroase depozite de minereuri importante. Petrolul si gazele naturale se gasesc in cantitate mare in partea nordica a Alaskai, vestul Canadei, sud-estul si vestul Statelor Unite (Umiat, Barrow, Baibow Lake, Oklahoma City, Ciudad Pemex) si deasemenea in estul Mexicului. Uriase depozite de carbune gasim in vestul si estul Canadei si al Statelor Unite (Foar Corners, Black Bute). Estul Canadei, nordul Statelor Unite si partea centrala a Mexicului dispun de depozite importante de minereu de fier (Wabana, Birmirngham, Adirondack). In Canada gasim de asemenea si zacaminte de cupru (Kennicott, Butte, Morenci), nichel (Lynn Lucky Sodbury), uraniu (Echo Bay, Blind River, Blue Water), zinc, azbest si potasiu.
   Statele Unite dispun de mari cantitati de cupru, nichel, roci de fosfat si uraniu. Ca si celelalte, Mexicul dispune de rezerve importante de bariu, cupru, fluor, zinc, magneziu si sulf. Mentionam ca toate cele trei state detin depozite importante de aur si argint.
   Extractia minereurilor reprezinta o crestere importanta a activitatii economice din Statele Unite, Canada si Mexico. Statele Unite a reprezentat unul dintre cei mai mari producatori de petrol ai lumii de-a lungul a multi ani, Canada a fost si ea un producator insemnat inca din anii 1940, iar Mexicul a devenit leader mondial in productia de petrol inca din 1970. Statele Unite este a doua tara din lume in productia de gaze naturale si prima in extragerea carbunelui, produs in special in minele din Muntii Appalachi. Minereul de fier a fost un produs major al Statelor Unite si Canadei, extras din depozitele din vestul Lacului Superior.
   Mai recent o cantitate mare de minereu de fier a fost produsa in laboratorul provinciei Quebec, in estul Canadei. Printre celelalte minerale de care dispune America de Nord se numara si arama, argintul, zincul, nichelul, sulful, azbestul, uraniul, roci de fosfat si potasiul.

   Regiunile agricole
   Agricultura , sursa de baza a existentei omenirii, dateaza din cele mai vechi timpuri , de aproape 10 milenii.Ea prezinta o ramura primara a economiei si a facut posibila trecerea de la viata nomada la cea stabila, constituind temeiul natural si premisa pentru desprinderea si transformarea in ramuri independente a celorlalte ramuri productive.
   Regiunea musonica desi se caracterizeaza prin temperaturi ridicate pe intreg parcursul anului, are insa o scurta perioada secetoasa, care imprima un anumit specific agriculturii, desi in ansamblu, culturile sunt cam aceleasi cu cele din zona tropicala
   Regiunile temperate sunt specifice culturilor de cereale(grau, orz , secara, dar si porumbul ), plante industriale si tehnice (sfecla de zahar, in, canepa), legume precum si nutret, pe baza carora este bine dezvoltata ramura zootehnica.
   Regiunea subpolara, restransa ca areal productiv si in care predomina pasunile naturale, pe baza carora se practica cresterea de tip transhumant a animalelor :reni, elani si altele(Tara de Foc, Canada). Se cultiva, pe suprafete restranse , si unele plante: orz, ovaz, cartofi. (Arhipelagul Canadian).Peisajele montane dezvolta etaje in functie de altitudine si latitudine unde se gasesc muntii.Tipice sunt colientele , templadele, friadele plasate in Mexic si stepele aride din Anzi.

   Resursele Biosferei
   Biosfera concentreaza organismele vegetale si animale raspandite pe uscat, in apa si in toposfera.Ea ofera habitatului umandiverse resurse, pe care omul le-a folosit din cele mai vechi tmpuri, indeosebi pentru hrana , locuinte si imbracaminte.Cantitatea anuala de biomasase ridica la aproape1 000 miliarde tone , din care 60% revine bazinelor oceanice, iar 40% vietuitoarelor de pe uscat.
   Prin specific , bioresursele se grupeaza in functie de mediul in care exista si dupa tipul de vietuitoare .Pe uscat , ele se constituie in paduri , pajisti, culturi agricole, impreuna cu lumea animala din cadrul lor, iar in mediul acvatic, din diferite specii de pesti, moluste, mamifere, alge, etc.
   Vegetatia Americii de Nord este diferita in functie de clima si relief.Partile nordice ale continentului si arhipelagul Arctic au o vegetatie de tundra. Limita sudica a tundrei merge aproximativ pe Cercul Polar Nord.
   In sudul tundrei se intind padurile.Ele se intind in partea de sud a Canadei, in unele parti din regiunile muntoase din vest, precum si la est de fluviul Mississippi. Padurile sunt formate din specii diferite. Astfel, in partea nordica predomina coniferele (molizi si pini), mesteceni si plopi. In partea sudica predomina padurile de foioase.
   Padurea constituie patria multor animale cu blanuri scumpe, ca: vulpea, zibelina, castorul, hermelina, si altele. Versantii padurilor de pe tarmul Pacificului sunt acoperiti cu sequoia. Acestui arbore i se mai spune si uriasul padurilor. Partea vestica a Marii Campii Americane este cunoscuta sub numele de Platoul Preriilor. Aici ierburile dese au dat nastere, prin descompunere, unui sol foarte fertil numit cernoziom. Preria se termina spre vest, in preajma Muntilor Stancosi, cu o stepa saracacioasa, acoperita cu ierburi marunte, sprea granita cu Mexicul fiind presarata cu arbusti si cactusi. Animalul caracteristic a fost bizonul, astazi pe cale de disparitie.
   Partile sudice ale Americii de Nord, cu clima tropicala, au o vegetatie mediteraneana, formata din plante rezistente la seceta, iar zonele cu clima tropicala umeda au o vegetatie formata din palmieri, bambusi si liane. Majoritatea plantelor de cultura, ca: unele cereale, bumbacul, trestia de zahar, pomii fructiferi precum si multe animale domestice (cornute mari, oi, cai, porci) au fost aduse de europeni dupa colonizare. America este patria de origine a unor plante si animale care au fost aduse si in Europa. Printre acestea se numara cartoful, fasolea, porumbul, tutunul si altele, iar dintre pasari curcanul.
   Mai putin de 1% din forta de munca a SUA cat si a Canadei este angajata in domeniul forestier.Aria ocupata cu exploatarea lemnului este la fel de extinsa in ambele stste.Principalele zone impadurite sunt in N-V caoastei pacificului si Canadei, in Muntii Stancosi, in sud, si zona Marilor Lacurri . Principalele produse obtinute din exploatarea lemnului sunt:scandura , hartia, furnirul, etc.aproximativ jumatate din productia de cherestea vanduta in sua provine din vest, peste 35% din sud si restul din noua Zeelanda.Productia de hartie a dominat economia forestiera a Canadei aproape tot secolul 20.Aproape 90% din exprturi se fac in SUA.Padurile tropicale, cele sezoniale si multe altele impaduresc portiuni din Mexic si America Centrala.

   Resursele hidrosferei
   Apa este un component de baza al mediului geografic, fiind prezenta pretutindeni si avand un rol deosebit in majoritatea proceselor naturale si in habitatul uman. Se disting doua mari domenii acvatice: cel marin si oceanic, respectiv cel continental.
   Pentru obtinerea energiei electrice forta curentilor este exploatata intr-o uzina din Florida (SUA). Din apa marii se extrag unele substante minerale precum magneziul (SUA), saruri de potasiu, substante precipitate in aluviuni pe platformele continentale, iar in viitor nodulii poliminerali de pe fundul oceanelor, aici existand rezerve de metal mult mai mari decat pe uscat (in deosebi pentru cobalt si nichel). Lacurile din America de Nord constituie cea mai bogata retea de lacuri cu apa dulce de pe Glob. Cele mai importante sunt Marile Lacuri (Superior, Michigan, Huron, Erie si Ontario). Din cauza diferentei de nivel intre lacurile Erie si Ontario s-a format cascada Niagara. O alta categorie de lacuri sunt cele de podis, dintre care cel mai mare este Marele Lac Sarat din Podisul Marelui Bazin.
   Mai putin de 1% din forta de munca a Canadei si a SUA lucreaza in pescuitul comercial.Marile unitati de pescuit include chiar si micile pescsrii continentale. Canada impreuna cu SUA au instituit o limita de aproximativ 200 de mile marine in fata vaselor de pescuit japoneze si rusesti.Coasta Pacificului este inca renumita pentru capturile de tuna si salomon, Marile Bancuri pentru cod, si Marile lacuri pentru pestele alb. Cel mai mult somon este prins astazi in zona tarmurilor din Alaska si ce a Columbiei Britanice.Ezista chiar si mici pesvarii in Mexico, America Centrala, si pe coastele Antile.
   In SUA consumul industrial de apa este relativ proportional cu cel agricol.Inainte de toate apa este intrebuintata in procesul de productie: Industria chimica, a fibrelor sintetice, a ingrasamintelor, etc.

   Regiunea industriala a Marilor Lacuri
   Dezvoltarea industriei se bazeaza pe uriase surse se energie si materii prime. Se extrg imense cantitati de carbune, petrol si gaze naturale. De asemenea, se extrg si se prelucreaza mari cantitati de cupru, fier, nichel si altele. Regiunea marilor lacuri este o mare producatoare de energie electrica. Hidroenergia si energia nucleara (peste 90 de centrale) ocupa primul loc in productia de energie electrica.
   Minereurile de fier se gasesc si se exploateaza in sud-vestul Lacului Superior si in partea sudica a Muntilor Appalasi. Intre ramurile industriei prelucratoare de un inalt nivel tehnic, aceasta regiune detine locuri de varf in domeniile informaticii, aeronauticii, telecomunicatiilor, cercetarilor spatiale, cercetarilor petroliere, energiei atomice, etc. Pe baza bogatiilor si a resurselor de energie amintite, s-au dezvoltat industria metalurgica si de constructii de masini. Regiunea produce cele mai diverse tipuri de masini, de la cele de uz casnic, pana la navele cosmice. Principalele centre ale constructiei de masini se afla in jurul Marilor Lacuri cat si pe coasta Atlanticului. Cele mai importante centre sunt Detroit si Cleavland, Chicago si Baltimore. Foarte dezvoltata este industria chimica, concentrata in aceasta zona in care se produc ingrasaminte, mase plastice, medicamente, cauciuc sintetic si altele. Aici se mai gasesc bogate zone de padure din care s-au dezvoltat industria de prelucrare a lemnului, producandu-se celuloza si hartie. Din ramurile industriei producatoare de bunuri de larg consum, cele mai dezvoltate sunt industriile: textila, alimentara, de pielarie si incaltaminte. 

sursa:ipedia.ro