Meteoritii - Un pericol pentru planeta noastra ?

  Meteorul este de fapt un fenomen ceresc si atmonsferic, care consta in aparitia pe cer, noaptea mai ales, a unui punct luminos care se misca cu o viteza mare. Acest lucru este provocat de patrunderea in atmosfera a particulelor solide din spatiul interplanetar, care prin frecare cu aierul, sunt volatilizate, ajungind numai rareori sub forma de meteoriti. De pe pamint se vad anual circa 4 miliarde de meteori. Mai frecventi sunt la anumite date ale anului. Meteorit este un corp solid din spatiul interplanetar, care strabate atmonsfera pamintului, ajungind pina la sol. Masa meteoritilor variaza de la citeva grame pina la zeci si sute de tone, dimiensiunile lor variaza de la cativa milimetri pina la zeci de metri. Meteoritii constituiti in special din fier se numesc siderite, cei care contin silicati si au forma unei pietre se numesc aieroliti, iar meteoritii care au un aspect sticlos de culoarea negru-verzuie, poarta numele de tectile. Pe locurile unde cad marii meteoriti, se formeaza cratere. Masa corpurilor meteoritice care cad pe pamint zilnic este de aproximativ 10-20 tone. Pamantul se intersecteaza in fiecare zi cu o multime de fragmente pe care le atrage. Cele mai mici ard complet, si cad pe sol sub forma unor pulberi foarte fine. Arzind, aceste fragmente formeaza pe cer trene luminoase si foarte frumoase, meteorii, numiti si stele cazatoare. Fragmentele mai mari exploadeaza uneori in atmonsfera, dar nu ard in intregime. Aele se gasesc sub forma de meteoriti. Unii savanti cred ca prabusirea unui meteorit enorm a fost fenomenul care a provocat, cu 65 milioane de ani in urma, disparitia unor specii de animale, in special a dinozaurilor. In anumite perioade ale anului, de exemplu in jurul de 12 august sau 9 octombrie, pamintul traverseaza orbitele unor comete, de-a lungul carora au avut loc acumulari de fragmente. In timp ce traverseaza atmonsfera terestra, aceste fragmente formeaza stele cazatoare, in numar mare, incit spunem ca are loc o ploaie de stele cazatoare. S-a calculat ca masa pamintului creste in fiecare an cu aproximativ 10 000 tone, datorita materiei meteoritice. Imaginati-va o minge de tenis mergand cu 30000 mile pe ora. Atat de mari si de rapizi sunt multi dintre meteoriti. Desi unii sunt mai mari de atat, majoritatea sunt asemanatori granulelor de nisip. Cei mai mari meteoriti sunt de obicei bucati rupte din asteroizi sau alte planete. Cand acestia intra in atmosfera, meteoritii se freaca cu particulele de aer, se incalzesc pana la peste 3000 grade F. Aceasta caldura vaporizeaza majoritatea meteoritilor. Obiectele extraterestre ce lovesc Pamantul, formeaza cratere de 12 pana la 20 ori mai mari decat marimea lor. In vremurile stravechi, obiectele de pe cerul noptii au condus la superstitii si au fost asociate cu zeitati. Meteoritii erau considerati cadouride la zei. Altii credeau ca zeii isi manifestau astfel furia. Pana in secolul al XVII-lea, multi au crezut ca acestia (meteoritii) erau fulgere de piatra. Numerosi oameni de stiinta erau sceptici cu privire la faptul ca "pietrele" ar putea sa cada din nori sau din cer si de multe ori ei refuzau sa-i creada pe cei ce pretindeau ca au vazut astfel de obiecte. Unul dintre cei mai semnificativ eveniment legat de meteoriti este cel din 30 iunie 1908 din Siberia, cand au fost distruse mii de hectare de padure. Pe o distanta de cateva sute de km, martorii acelui eveniment au vazut o uriasa minge de foc strabatand cerul, lucru ce dovedeste ca meteoritul a lintrat in atmosfera intr-un unghi ascutit. El a explodat, dand nastere la vanturi puternice si zgomote asurzitoare si cutremurand pamantul. Nu s-a gasit niciodata nici un meteorit si timp de multi ani oamenii de stiinta au crezut ca explozia a fost cauzata de o cometa. Acum, predomina teoria conform careia un meteorit a explodat deasupra pamantului. Cel mai mare meteorit recuperat in SUA a cazut intrun camp de grau in sudul statului Nebraska in 1848. Martorii au afirmat ca au vazut o imensa minge de foc in miezul zilei mai stralucitoare decat soarele. Meteoritul a fost gasit ingropat la 3 metri in pamant. El cantarea 1180 kg.

   SURSA 02
 
   Meteorii sunt bucati de material ce cad in atmosfera pamantului si pot rezulta in urma coliziunilor intre asteroizi sau a dezintegrarii cometelor; acestia se incing datorita frecarii cu aerul si pot atinge Pamantul daca nu se topesc in atmosfera. Daca un meteor supravietuieste calatoriei sale prin atmosfera si cade pe suprafata Pamantului, atunci acesta este numit meteorit. Oamenii de stiinta estimeaza ca intre 1.000 si 10.000 de tone de material meteoritic cade pe Pamant in fiecare zi. In mare parte acest material este format din bucati foarte mici, de dimensiuni micrometrice.
   Meteorii provin mai degraba din Sistemul Solar decat din spatiul interstelar. Compozitia acestora poate fi asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor sau Lunii. Sunt perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si Leonidele, in luna noiembrie.
   Cel mai mare meteorit care a lovit Pamantul in epoca moderna este cel cazut la 30 iunie 1908 la nord de raul Tunguska, in Siberia. Actualmente, cea mai raspandita teorie sustine ca acesta a fost un corp solid cu un diametru de circa 50 m, care a explodat cu o forta echivalenta cu aproximativ 15-30 megatone TNT la aproximativ 6 km deasupra solului.

   SURSA 03

 
   Meteoriţii sunt bucăţi de diverse dimensiuni de fier şi rocă rezultate în urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea, ei s-au putut forma şi în urma dezintegrării cometelor în fragmente. Fenomenul luminos provocat de căderea prin atmosferă a unui corp solid de dimensiuni mici se numeşte meteor. (A nu se confunda cu meteorism!). Fragmentele de cometă pot avea o energie de ciocnire asemănătoare cu cea a fragmentelor de asteroizi, dar zboară cu o viteză mult mai mare şi sunt mult mai mici. Din această cauză pe Pământ încă nu au fost găsite resturi de comete, ci numai resturi de asteroizi.
   Mulţi meteoriţi cad spre Pământ, dar majoritatea ard din cauza frecării cu aerul încă înainte să atingă Pământul, în momentul intrării lor în straturile înalte ale atmosferei. Există însă şi cazuri în care meteoriţi mari şi chiar gigantici au lovit serios Pământul. Aşa s-a întâmplat cu meteoritul "Chicxulub" (cuvânt din limba Yucatec-Maya care se pronunţă aproximativ Cic-şu-'lub), care a căzut pe Pământ acum circa 65 milioane de ani şi a provocat printre altele un crater de 180 km în diametru. Mărimea meteoritului se apreciază de a fi fost de cel puţin 10 km. Locul impactului se află în mare, nu departe de coasta nordică a peninsulei Yucatán şi de oraşul Chicxulub din Mexic. Craterul de sub mare a stat îngropat în sedimente pietroase, din care cauză el nu a suferit erodări naturale şi s-a păstrat foarte bine până în zilele noastre. Se crede că ciocnirea meteoritului Chicxulub de Pământ a fost cauza dispariţiei dinozaurilor.
   Cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă este cel căzut la 30 iunie 1908 la nord de râul Tunguska, deci acum circa 100 de ani, în Siberia centrală - în taiga (60° 55’ Nord, 101° 57’ Est). Explozia a doborât copaci numeroşi, distrugând păduri cu o suprafaţă de circa 2.000 km2. Evenimentul Tunguska nu este încă elucidat, de exemplu încă nu s-au găsit resturi din meteorit, şi nici urmele unui crater. Cea mai răspândită teorie susţine că acesta a fost un corp solid (o stâncă) cu un diametru de circa 50 m, care a explodat cu o forţă echivalentă cu aproximativ 10-15 megatone TNT (ceea ce corespunde la circa 1.000 de bombe atomice de tip Hiroşima), la aproximativ 6 km deasupra solului. Din fericire zona este aproape pustie, dar o asemenea explozie ar putea distruge în întregime chiar şi un oraş de mărimea Bucureştiului. Actualmente (2008) este cercetat micul lac Ceco din apropierea epicentrului exploziei, care ar putea să fi luat naştere chiar în craterul căutat.
   Craterele care se găsesc pe Lună sunt datorate tot meteoriţilor, iar din cauza lipsei atmosferei, nu există eroziune care să le estompeze cu timpul.
   Originile meteoriţilor
   Mare parte din cei 22.000 de meteoriţi găsiţi pe Pământ sunt resturi din centura de asteroizi. Doar 18 din ei se pare ca provin de pe Lună, şi numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din comete.
Cele mai probabile locuri unde pot fi găsiţi meteoriţi sunt cele deschise, cum sunt câmpurile de gheaţă şi deşerturile, unde nu au fost îngropaţi de sedimente sau roci, acoperiţi de vegetaţie sau îngropaţi sub construcţii. Numai în Antarctica au fost colecţionate 17.000 eşantioane de meteoriţi. 

sursa:ipedia.ro