Inima - structura

Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia sangelui in sens unic, si anume dinspre atrii inspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stanga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: stramtorarea orificiului, stenoza, stanjenindu-se astfel scurgerea sangelui din atriu in ventricul sau ompiedicarea etanseitatii in momentul inchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea sangelui in sens invers, din ventricul in atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia.





SURSA 02
Inima este, din punct de vedere anatomic, un organ musculos, cavitar care pompează ritmic sângele în corp. Inima, sângele şi vasele de sânge alcătuiesc sistemul circulator, care este responsabil cu distribuirea oxigenului şi a substanţelor hrănitoare şi eliminarea dioxidului de carbon şi a altor produse reziduale. Inima reprezintă motorul sistemului circulator. Ea trebuie să funcţioneze neîncetat deoarece ţesuturile corpului, în special creierul, depind de o aprovizionare continuă cu oxigen şi substanţe hrănitoare transportate de sânge.
Inima umană are forma unei pere de mărimea unui pumn închis şi este situată în partea stângă, la circa patru sau cinci centimetri faţă de linia mediană. Este alcătuită în principal din ţesut muscular care se contractă ritmic împingând sângele către toate părţile corpului. Contracţiile încep în embrion la circa trei săptămâni de la concepere şi continuă de-a lungul întregii vieţi a individului. Muşchiul nu se odihneşte decât pentru o fracţiune de secundă între bătăi. Într-o viaţă de 76 de ani inima va bate de aproape 2,8 miliarde de ori şi va pompa 169 de milioane de litri de sânge.
STRUCTURA INIMII
Inima umană are patru camere. Cele două camere superioare, atriul (auriculul) drept şi stâng, sunt camerele de primire a sângelui.Acestea colectează sângele adus de vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stâng şi drept, au rolul unor pompe puternice. Ele împing sângele prin artere, de la inimă către corp.
Inima este o pompă cu două camere, în care sângele circulă prin două sisteme închise separate. Sângele încărcat cu oxigen părăseşte ventriculul stâng prin aortă. Circulă prin corp şi se întoarce dezoxigenat în atriul drept prin venele cave superioară şi inferioară. Ventriculul drept pompează sângele prin artera pulmonară către plămâni, unde acesta schimbă dioxidul de carbon cu oxigen. Sângele oxigenat se întoarce apoi, prin venele pulmonare, în atriul stâng, pregătit pentru o nouă circulaţie arterială.
Partea dreaptă şi cea stângă a inimii sunt separate una de cealaltă printr-un perete de ţesut (sept interventricular). Fiecare pompează sângele printr-un circuit separat de vase: dreapta împinge sângele sărac în oxigen către plămâni (circulaţia mică), în timp ce stânga îl distribuie pe cel bogat în oxigen în corp (circulaţia mare). Sângele care se întoarce din organism a cedat mare parte din oxigen şi s-a încărcat cu dioxid de carbon din ţesuturi.
Acesta este colectat de două vene mari, vena cavă superioară şi vena cavă inferioară, care se varsă în atriul drept al inimii. De aici sângele trece în ventriculul drept care îl va pompa prin artera pulmonară către plămâni, unde se va reîncărca cu oxigen şi va elimina dioxidul de carbon. Sângele, bogat acum în oxigen, se întoarce la inimă prin arterele pulmonare care se varsă în atriul stâng. De aici trece în ventriculul stâng, unde va fi pompat prin aortă, cea mai mare arteră a corpului. Artere mai mici care se ramifică din aortă distribuie sângele către diferite părţi ale organismului.
Patru valve interioare împiedică alunecarea inversă a sângelui. Ele se deschid uşor în direcţia curgerii sângelui şi se închid când acesta împinge în sens invers. Două dintre valve se află între atrii şi ventricule, cunoscute ca valve atrioventriculare. Valva atrioventriculară dreaptă (tricuspidă) este formată din trei fâşii de ţesut, în timp ce valva atrioventriculară stângă (bicuspidă sau mitrală) are numai două. Celelalte două valve sunt situate între ventricule şi artere. Sunt numite valve semilunare, deoarece fiecare este formată din trei fâşii de ţesut în formă de semilună. Valva semilunară dreaptă, dintre atriul drept şi artera pulmonară, se mai numeşte şi valvă pulmonară. Cea stângă, dintre ventriculul stâng şi aortă, se mai numeşte şi valvă aortică.
Ţesutul muscular cunoscut ca miocard sau muşchi cardiac este susţinut de un eşafodaj de ţesut conjunctiv şi formează pereţii camerelor inimii. Atriile au pereţi relativ subţiri în comparaţie cu ventriculele. Ventriculul stâng are pereţii cei mai groşi – mai mult de un centimetru la o persoană adultă - deoarece el trebuie să pompeze sângele până la cele mai depărtate celule ale corpului.
Un sac dur, cu pereţi dubli, cunoscut ca pericard, înconjoară inima. Stratul interior al pericardului, epicardul, se află direct pe miocard. Stratul exterior al pericardului este lipit de osul pieptului şi de alte structuri din cavitatea toracică şi are rolul de a fixa inima. Între pereţii pericardului se află un spaţiu îngust umplut cu un lichid apos care împiedică frecarea acestora în timpul bătăilor inimii. 



SURSA 03
Unul din bunurile noastre cele mai de pret, inima pompeaza sange in intregul corp, asigurand oxigen si hrana organelor si tesuturilor.
Am ales acest capitol deoarece inima este cea mai importanta componenta din organismul nostru.
Aproximativ de marimea unui pumn, inima este situata in partea superioara a corpului, in spatele cutiei toracice, fiind aproape inconjurata de plamani. Pentru o localizare mai perfecta, precizam ca inima e situata in partea stanga – la circa patru sau cinci centimetri fata de linia mediana.
O pompa puternica
Prin pulsatii regulate dilatandu-se si contracdandu-se inima pompeaza sange in intregul corp. Fiecare contractie urmata de o relaxare e denumita bataie a inimii. Inima se aseamana cu un sac de muschi, cu pereti grosi. De fiecare data cand se relaxeaza, se umple cu sangele adus de vase de sange numite vene. Apoi se contracteaza si impinge sangele in vase de sange numite artere.
Prin intermediul valvelor, sangele ce tocmai a fost pompat din inima e impiedicat sa patrunda inapoi.. Valvele sunt elastice, au o forma de clapa si sunt fixate pe peretii interiori ai inimii.
Sangele ce se deplaseaza cu forta intr-o anumita directie exercita o presiune asupra valvelor, lipindu-le de pereti, astfel incat sa poata trece cu usurinta. Daca sangele incearca sa curga in directie inversa valvele se umfla si il opresc. Valvele imprima sangelui ce circula prin inima o anumita directie-asemenea unui rau-caci in lipsa lor, sangele ar iesi si apoi ar reintra in inima.
Pulsul
Cu fiecare bataie a inimii arterele se dilata datorita presiunii. Valurile de presiune sunt transmise de-a lungul tuturor arterelor. Fiecare dilatare sau puls este generat de o bataie a inimii. Pulsul arata cat de repede pompeaza inima si este exprimat in batai pe minut.
Considerat a fi una din marile descoperiri ale medicinii moderne, transplantul de inima poate reda viata celor cu boli de inima atat de grave incat orice speranta a fost abandonata. In timpul operatiei inima artificiala preia sarcina de pompare si oxigenare a sangelui, cat timp pacientul ramane fara inima. Acest aparat creaza conditile necesare operatilor pe cord deschis, in timp ce inma este golita si nu mai functioneaza.
La trei zile dupa un transplant de inima, conditia fizica a pacientului e testata pe o bicicleta pentru exercitii.
Cat de mult sange avem?
Un adult are aproximativ 5l de sange. Inima il pompeaza fara oprire in corp, intr-un circuit neintrerupt. Viteza cu care curge sangele depinde de cat de repede bate inima si cu ce putere.
De regula inima unui copil bate mai repede decat cea a unui adult. Un nou nascut ce doarme are o inima de marimea unei capsuni, ce cantareste 20 de grame si pompeaza cu aprox. 120 de batai pe minut. La varsta de 10 ani nr. batailor scade la aprox. 90. In medie inima unui adult cantareste 300 de grame; la barbati nr. de batai pe minut e putin peste 70, iar la femei se apropie de 80.
La fiecare bataie sunt evacuati din inima 70-80 mililitri de sange. Intr-o ora inima pompeaza aproape 350 de litri de sange - destul pentru a umple rezervoarele a sase masini.
Ingrijirea inimii
Majoritatea partilor corpului folosesc doar o treime din oxigenul adus de sange; dar inima utilizeaza trei sferturi din oxigenul adus de arterele coronariere. Acest fapt arata cat de intens lucreaza inima, pompand in fiecare secunda a vietii noastre. De asemenea ne arata ca in ceea ce priveste inima nu exista nici o marja de siguranta.


Sursa:ipedia.ro