Elemente Chimice - Iodul[I]

  Scurt istoric.
   Este descoperit de chimistul francez Courtois care efectueaza experimente pe plantele de varech, niste alge marine move, unde in a lor cenusa observa niste cristale de un mov stralucitor pe care I le da chimistului N. Clement pentru a le analiza (1811-1812).
   In 1813 N.Clement, Davy si Gay-Lussac, au cercetat cristalele pt. a lamuri caracterul elementar al iodului.
   In 1820 Courtois impreuna cu J.B. Dumas si medicul elvetian J.F. Coindet, propun intrebuintarea iodului la tratarea. gutei, iar J.B. Dumas introduce si tinctura de iod ca dezinfectant.
   Stare naturala si raspandire
   Iodul insoteste Cl2 si Br2 in natura. In cant. redusa este raspandit sub forma de combinatii in cele trei regnuri. In apa marii se gaseste in proportie de 2,5 mgl, in medie, ca iod de origine organica, apoi in cenusa tuturor plantelor marine, in unii bureti si corali, ca si in unele alge (varech, focus, goemon, laminaria sau varza de mare). Aceste plante au proprietatea de a absorbi iodul din apa marii si de a-l acumula in tesuturile lor. In cenusa acestora, regasim iodul ca iodura de potasiu, in proportii ce ajung pana la 0,4%. Tot ca iod organic se gaseste in glanda tiroida (TIROXINA) lipsa lui da gusa la nastere. Se mai gaseste iod sub forma de ioduri si iodati; el apare in salpetrul de Chili (0,05-0,1) si in unele ape petrolifere (10-100 mg iodl). De asemenea, gasim iod in cantitati mici in unele ape minerale. Il mai gasim si in vegetale: usturoi, ceapa, spanac, morcovi, rosii, pere, struguri.

   SURSA 02
   Preparare.
Din cenusa algelor marine care se tratazeaza cu apa se extrage iodura de Na si din aceasta IODUL:
- cu clor: 2NaI + Cl2 = 2NaCl +I2
- cu acid azotos in prezenta acidului sulfuric:
2NaI + H2SO4 = Na2SO4 + 2HI
2HNO2 + 2HI = 2H2O + 2NO +I2
- prin oxidare cu piroluzita, bicromat de K etc.
Cu piroluzita, in prezenta acidului sulfuric
2NaI + MnO2 + 2H2SO4 = Na2SO4 + MnSO4+2H2O +I2
Cu bicromat de potasiu, in prezenta a acidului sulfuric:
K2Cr2O7 + H2SO4 = H2Cr2O7 + K2SO4
H2Cr2O7 +3H2SO4 = Cr2(SO4)3 +4H2O +3O
2NaI + H2SO4 = Na2SO4 +2HI
2HI + O = H2O + I2 

   SURSA 03

 
   Iodul este un element chimic din grupa halogenilor cu numărul atomic 53.
   Răspândire
   Spre deosebire de ceilalţi halogeni, iodul a fost semnalat liber în zonele vulcanice. Totuşi, cea mai mare cantitate de iod se găseşte sub formă de compuşi. Există un număr mic de compuşi ale iodului(iodargirit AgI, marshita CuI). De asemenea, însoteşte ca iodură sarea de bucătărie, ca iodat salpetrul de Chile, ca iodură şi iodat fosforitele, dolomitele, calcarurile, cărbunii de pământ. Principala sursă de iod este apa mărilor, în care se găseşte în concentraţie de 2,25-2,4 mg/l).
   Acţiune fiziologică
   Iodul este un element constant în ţesuturile animalelor. Se găseşte în carne, în ouă şi în produsele lactate. La mamifere se concentrează în glanda tiroidă, unde se găseşte sub formă de tiroxină.
   Proprietăţi fizice
   Iodul, singurul halogen în stare solidă la temperatura ordinară, se prezintă sub formă unor foiţe sau plăci lucioase, cu aspect metalic, de culoare violet-cenuşie, aproape neagră. Iodul nu se dizolvă în apă, dar se dizolvă uşor în solvenţi organici nepolari sau cu polaritate mică (alcool etilic, tetraclorură de sodiu, etc.). 

sursa:ipedial.ro