Elefantul - Uriasul cu o memorie excelenta

  Actualmente elefantii sunt cele mai mari si cele mai grele animale terestre, pe linga faptul ca au dintii incisivi cei mari lungi, au nasul cel mai lung si poate memoria cea mai buna. Cu toata greutatea lor de mai multe tone, deplasarea lor se poate numi sprintena. In padure, daca este necesar se furiseaza fara zgomot. Acesti "uriasi blanzi" sunt fiinte sensibile si cu simt afectiv, traiesc in legaturi stranse cu membrii familiei si cu ceilalti membrii ai turmei. Din pacate aceste animale au fost vinate fara mila de om pentru incisivii lor -pentru fildesul pretios- si numarul de indivizi ai celor doua specii a inceput sa scada intr-un mod alarmant.

   Greutate impresionanta
   Masculii din specia elefantului african pot depasi greutatea de 6 tone. Greutatea capului poate avea un sfert din masa corpului. Aceasta parte a corpului, pe linga greutatea sa considerabila, este incarcata si cu mijloace de obtinere a hranei - trompa, fildesii, masele de mestecat, uriasii muschi ai maxilarului.
Fildesii elefantilor sunt dinti alungiti - incisivi modificati - care sunt folositi pentru scoaterea radacinilor din pamant si pentru decojirea pomilor. Elefantii masculi folosesc fildesii in luptele lor de stabilire a ordinii ierarhice, lupte premergatoare perioadei de imperechere. Spre deosebire de dinti, fildesii cresc pe tot parcursul vietii elefantului. S-a inregistrat ca un mascul de elefant african batran avea fildesii de peste 3 m lungime.
   Capul elefantului este sustinut de un gat scurt, puternic. De aceea elefantul nu poate sa-si aplece capul pentru a aduna hrana. Aceasta deficienta a fost inlaturata de procesul de evolutie prin dezvoltarea trompei, rezultata din alungirea buzei superioare musculoase si a nasului. Acest organ admirabil al elefantilor este constituit din mii de muschi si este utilizat pentru o sumedenie de operatii, printre care culesul fructelor, aspiratia apei, ruperea crengilor si sapatul radacinilor. Trompa este sensibila atat la mirosuri cat si la pipait, elefantii o folosesc atat la indentificarea unui elefant strain cat si la transmiterea salutului membrilor familiei sau la mangaierea perechii dorite.
   Miscarea corpului imens al elefantului nu este deloc greoaie. Gambele scurte si robuste impart in mod egal greutatea pe patru picioare. Ca si calul, si elefantul umbla pe degetele picioarelor. Oasele rasfirate ale degetelor sunt sprijinite de o talpa rotunda si pe un calcai format dintr-un tesut spongios. Pielea groasa care acopera talpa se toceste si se reface in mod continuu. Contrar aspectului diform, elefantul este un animal ager si nu se sperie de nici o forma de relief: traverseaza cu usurinta atat mlastinile cat si terenul stancos, pe teren solid lasand putine urme. Acest urias al uscatului se descurca bine si la inot: folosindu-si trompa ridicata ca tub de respiratie, traverseaza inot raurile si lacurile.

   Erbivori
   Elefantii sunt erbivori. In afara de iarba padurilor sau a savanelor consuma si alte plante cu tulpina moale, frunze de copaci, diferite fructe si flori, chair crengi, tulpini de copaci sau radacini. Ei trebuie sa manance enorm de mult pentru a satisface necesarul de energie a corpului lor imens si pentru a completa materialele ce formeaza tesuturile acestuia. Marea parte a zilelor o petrec in cautarea hranei, pentru a asigura necesitatile mari de vitamine si saruri minerale ale organismului. Intr-o zi - in cca 16 ore - un elefant poate consuma pina la 225 Kg de alimente.
   Elefantul isi foloseste trompa si pentru a-si potoli setea. Are nevoie de foarte multa apa -pentru elefantul african 5 litri de apa inseamna o inghititura. Trage apa in trompa, inchide orificiile din capat, dupa care isi indoaie trompa astfel incat capatul sa-I intre in gura, iar apoi evacueaza continutul. Toate acestea nu sunt usor de invatat, de aceea puii de elefanti lipaie apa cu gura.

   Gestatie lunga
   Perioada de gestatie a elefantului african are o durata de 22 de luni, la elefantul indian de 21 de luni, si femela naste de regula un singur pui. Greutatea puiului nou-nascut este in jur de 100Kg, inaltimea lui este aproape de 1 m. In primii doi ani este alaptat, dar intre timp invata sa-si foloseasca trompa si sa mestece ierburile si tufele. Puii masculi ajunsi in pragul maturitatii - in jur de 14 ani - sunt alungati din turma, pentru ca nu cumva sa se imperecheze cu membrii familiei, puii femele ramanand cu turma toata viata, si pina la prima nastere ajuta la cresterea puilor mai tineri.

   SURSA 02
 
   Elefantul (Elephantidae) (greaca veche: ἐλέφαντ- [eléfant-]ἐλέφᾱς [eléfās]) face parte din familia Proboscidea (animale cu trompă). Fac parte din categoria celor mai mari animale patrupede terestre, care la naştere cântăresc 100 kg. Perioada de gestaţie durează 20 - 22 de luni.
   Cel mai în vârstă animal în captivitate are 86 de ani şi a trăit în Taipeh, Taiwan. Greutatea medie a unui elefant este de 2—5 tone, atingând o înălţime de 4 m. Recordul l-a atins un mascul din Damaraland, Namibia (1978) care a avut 4,21 m înălţime şi o lungime de 10,39 m.
   Acest mamifer uriaş a fost şi este vânat de către braconieri pentru coarnele lor de fildeş foarte valoroase. Toate speciile de elefanţi sunt pe cale de dispariţie.

   Caracteristici generale
* Prezenţa unei trompe mari şi flexibile, ca extensie a nasului şi a buzei superioare;
* Dimensiuni uriaşe ( până la 4 m înălţime şi masa de 5 t);
* O piele dură, groasă, neacoperită cu păr;
* Ureche externă mare şi subţire.
* Are fildeş (cei 2 colţi) 
   
   SURSA 03
 
   Elefantii sunt considerati a fi cele mai mari mamifere din lume. Acestia pot fi intalniti in Africa si in India, in special in padurile tropicale sau campiile din apropierea apelor. Desi nu vede bine, se ghideaza dupa miros si auz, pe care le are foarte sensibile, astfel ca poate simti apa de la o distanta de 4 km.
   Exista doua specii mari de elfanti - elefantul african si cel indian. Acesta din urma este mai mic decat cel african, cu urechi mici si grase si colti mai mici, spre deosebire de elefantul african care are corpul mare si gras si urechile moi.
   Are culoarea maro deschis sau gri, colti de fildes alb-galbui si un nas lung care este utilizat pentru miros sau pentru a rupe frunzele copacilor. Nasul, care mai este cunoscut si sub denumirea de trompa, ii foloseste si pentru a se stropi cu apa. Au obiceiul de a se tavali prin noroi, protejandu-si pielea sensibila de soarele prea puternic sau de intapaturile insectelor. De obicei doarme in picioare, fiind foarte rare momentele cand se intinde pe pamant.
   Inaltimea acestuia variaza de la 3 la 4,5 metri, iar greutatea maxima pe care o poate atinge este de circa 7 tone. Volumul impresionant al elefantului tine, in general, pradatorii departe, dar pericolul cel mai mare pentru el este omul, care-l vaneaza pentru valoarea fildesului din care sunt formati coltii sai sau pentru a-i folosi la circ.
   Aceste animale raman grupate in familii, care se unesc la randul lor intr-o turma care este condusa de femela cea mai batrana. Toti elefantii grupati astfel raman impreuna cu turma, in afara puilor maturi, care o parasesc pentru a cauta o femela.
   Elefantul are un spirit de devotament foarte accentuat. Astfel, daca unul dintre ei este ranit nu este abandonat de ceilalti. Elefantii il incadreaza strans de o parte si de alta a corpului, iar cel ranit poate parcurge asa zeci de kilometri impreuna cu turma.
   Dintre toate speciile elefantii se inmultesc cel mai greu. O femela elefant poate avea pui dupa o sarcina de chiar 20 de luni.
   Elefantul este vegetarian, hranindu-se cu iarba, frunze si alte diferite plante pe care le gasesc in aceste zone. Acestia ajung sa consume aproximativ 225 kg de mancare si 90 litri de apa pe zi. 

sursa:ipedia.ro