Feature news

Showing posts with label Matematica. Show all posts

Obiectul matematicii - Primii matematicieni


Ca disciplină academică, matematica face parte esenţialmente din ştiinţele „umaniste". Spre deosebire de ştiinţele naturii, care studiază obiecte şi procese concrete, matematica cercetează obiectele abstracte şi structurile create de oameni. Validitatea ei se extinde însă şi asupra altor arii academice, astfel operaţiile matematice se folosesc în aproape toate ştiinţele. Limitele dintre matematica pură şi cea aplicată sunt neclare, cea pură fiind considerată „artă de dragul artei", dar care poate contribui la dezvoltarea tehnologiilor de mâine. Matematica se extinde şi asupra percepţiei noastre despre frumuseţe şi eleganţă, ne ajută să ne formulăm gândurile clar, prin intermediul unui limbaj coerent.



  • REZULTATE DIN APLICAŢII PRACTICE primele principii matematice acceptate au fost formulate in cca 3000 Î.Hr.
  • PRIMA UTILIZARE ŞTIIŢIFICĂ a conceptelor abstracte ale matematicii a avut loc prin anii 500 Î.Hr.
  • ASTAZI MATEMATICA este studiată ca ştiinţă abstractă, fiind folosită mai ales pentru a rezolva unele probleme practice cu care se confruntă omenirea.
Bazele matematicii ca ştiinţă au fost puse în Grecia antică de către Pitagora din Samos. Pitagora şi profesorul său, Tales din Milet, sunt primii filozofi ai umanităţii. în acele vremuri, matematica a fost considerată o ramură a filozofiei, acum însă a devenit un domeniu independent, strâns legat de logică. Conceptele şi conţinutul acestei ştiinţe se întemeiază pe realitatea obiectivă. Deşi matematica se sustrage oricăror entităţi reale şi se bazează pe axiome, definiţii şi deducţii logice, ea poate fi aplicată la rezolvarea problemelor concrete.
 Studiul matematicii a inceput cu mult inainte de a fi folosit termenul care o defineşte.

   PRIMII MATEMATICIENI
   Oamenii din China, India şi Americile antice erau preocupati de probleme matematice cu mult înainte ca matematica să devină o ştiinţă.
   Prima utilizare a ceea ce numim astăzi matematica datează de mai bine de 5000 de ani. Motivaţia folosirii ei a rezultat din cotidian şi, la început, permitea oamenilor să simplifice anumite necesităţi practice.
   Puterea abstractă a numerelor
   Numerele nu au apărut odată cu omenirea, ci au rezultat din necesităţi practice, precum cea de a determina mărimea turmelor de animale. Ceea ce nouă astăzi ni se pare o banalitate este rezultatul unui proces îndelungat şi anevoios de dezvoltare. La descrierea generală a unei mărimi trebuie să se folosească aceleaşi numere pentru aceeaşi cantitate de obiecte diferite. Numărul trei vizează, bunăoară, nu doar trei farfurii, ci şi
trei linguri, trei portocale şi aşa mai departe; aşadar, conceptul numărului trei este rezultatul unui raţionament
abstract. Chiar şi acum există culturi care folosesc sisteme numerice nesofisticate, de exemplu, numeralul „trei" este numit diferit în cazul bărcilorşi al nucilor de cocos, iar cantităţile mai mari sunt numite pur şi simplu „multe".
   Aplicarea numerelor
   Principiile matematicii îşi au originea în primele civilizaţii. Paralel cu arta, arhitectura, scrisul, justiţia filozofia, au început să se dezvolte studiul sistematic al calculelorşi geometria. Afacerile şi comerţul nu au adus oamenilor numai bunuri, ci au transferat cunoştinţe şi perspective noi asupra experienţelor comune. Cifrele arabe, de exemplu, provin din India şi au ajuns în Europa odată cu lucrările matematicienilor arabi.
   Primele noţiuni de geometrie au apărut în legătură cu nevoile practice. Inundaţiile anuale ale deltei Nilului, din Egipt, de exemplu, ofereau agricultorilor un sol fertil, dar, în acelaşi timp, ştergeau hotarele dintre proprietăţile acestora, fapt care a condiţionat măsurarea şi calcularea terenurilor, în fiecare an, prin metode avansate.
Cunoştinţele şi calculele geometrice erau necesareşi în domeniul arhitecturii. De pildă, pe parcursul planificării unei structuri monumentale, arhitecţii trebuiau să ia în consideraţie atât forţele fizice care acţionează asupra
clădirii, cât şi modelele ce derivau din conceptele religioase ale vremii.
   Sfoara cu 12 noduri
   Arhitecţii templelor, topografii babilonieni şi egipteni foloseau o sfoară cu noduri, care puteau fi modelate în forme triunghiulare. Distanţa dintre noduri era aceeaşi, fiind considerată o unitate de lungime. Dacă triunghiurile aveau laturi de trei, patru, respectiv cinci noduri, atunci erau triunghiuri dreptunghice. Pitagora a descoperit regula triunghiului cu un unghi drept. Formularea acestei teoreme a constituit unui dintre momentele-cheie în evoluţia matematicii şi a demonstrat ingeniozitatea grecilor în acest domeniu. 
sus: Sfoara cu 12 noduri este bazată pe teorema lui Pitagora.



Learn more »

Conjectura abc a fost rezolvata?

Liniştita lume a matematicienilor a fost tulburată de un cercetător care susţine că a reuşit să rezolve una dintre cele mai importante probleme ale teoriei numerelor. Matematicianul Shinichi Mochizuki, de la Universitatea Kyoto din Japonia a eliberat un raport de 500 de pagini în care susţine că a demonstrat “conjenctura abc”.

Conjenctura abc a fost propusă independent de David Masser şi Joseph Oesterle în 1985 este una dintre cele mai importante teorii. "Dacă ea va fi validată va rezolva dintr-o lovitură numeroase probleme diofantine, printre care se numără şi Ultima Teoremă a lui Fermat. În cazul în care se dovedeşte că Mochizuki are dreptate, atunci aceasta va fi cea mai mare realizarea matematică din secolul XXI", a declarat matematicianul Dorian Goldfeld de la Universitatea Columbia.

Conjenctura conţine numeroase probleme diofantine printre care şi Ultima Teoremă a lui Fermat (x la puterea n plus y la puterea n este diferit de z la puterea n unde x,y,z sunt numere întregi iar n este mai mare de 2), enunţată de savantul francez în secolul al XVII-lea şi care, timp de sute de ani, a rămas o enigmă pentru matematicienii din întreaga lume.

De-a lungul timpului, mulţi matematicieni au încercat să demonstreze conjenctura. În 2007, matematicianul francez Lucien Szpiro, a cărui muncă din 1978 a condus la crearea ulterioară a conjencturii abc, a susţinut că ar fi găsit o rezolvare. Cu toate acestea, în scurt timp s-a demonstrat că explicaţia lui nu poate fi validă.

Pentru acest proiect, Mochizuki a dezvoltat tehnici pe care doar puţini matematicieni le înţeleg şi care implică noi "obiecte" matematice (entităţi abstracte similare cu exemple mai familiare precum obiecte geometrice, permutaţii şi matrice). "Până acum, el este singurul care înţelege în totalitate acest proiect", a declarat Goldfeld.

Conform profesorului Brian Conrad lucrarea lui Mochizuki oferă noi perspective care nu vor fi acceptate cu uşurinţă de comunitate. Cercetarea matematicianului nipon este publicată sub formă a patru lucrări lungi care fac referire la alte studii mai vechi, ceea ce înseamă că verificarea teoriei va dura destul de mult. Cu toate acestea, se pare că abilitatea sa de a demonstra teoreme este recunoscută de mulţi matematicieni ca urmare a lucrărilor sale anterioare.

"Pe lângă faptul că este posibil să se fi găsit o soluţie la conjenctura abc, cu adevărat spectaculos este faptul că aceste tehnici, utilizate de Mochizuki în demonstraţie, ar putea fi instrumente foarte puternice pentru rezolvarea unor viitoare probleme din teoria numerelor", a concluzionat Conrad.

sursa: descopera.ro
Learn more »

Alfabetul grecesc


Alfabetul grec este o culegere a celor 24 de litere, care este folosit pentru a scrie în limba greacă de la secolul VIII î.Hr. până în astăzi. Este și primul și cel mai vechi alfabet în sensul că denotează fiecare vocală și fiecare consoană cu semnul separat. De la secolul II î.Hr. literele greci se folosesc și pentru a marca numeralele.



Literă mareLiteră micăTranscriere classicăTranscriere neăDenumire
ΑαaaAlpha
ΒβbvBêta
Γγgg/jGamma
ΔδddDelta
ΕεeeEpsilon
ΖζzzDzêta
ΗηêiÊta
ΘθththThêta
ΙιiiIota
ΚκkkKappa
ΛλllLambda
ΜμmmMi
ΝνnnNi
Ξξx/ksxXi
ΟοooOmicron
ΠπppPi
ΡρrrRhô
Σσ, ςssSigma
ΤτttTau
ΥυyyYpsilon
ΦφphfPhi
ΧχkhkhKhi
ΨψpspsPsi
ΩωôoOméga

wikipedia.ro
Learn more »

Formule matematice.Algebra


Media aritmetica

Media geometrica (proportionala):

Media aritmetica ponderata:
 , unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.

Puteri:                
                    
                            



Formule de calcul prescurtat:










Ecuatia de gradul I:
    O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a, cu a diferit de 0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia este intreaga multime de definitie.
Ecuatia de gradul al II-lea:
    Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II-lea este: ax2+bx+c=0. Etapele rezolvarii acestei ecuatii sunt:
  • Calcularea discriminantului:
  • Evaluarea discriminantului:
    daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale;
    daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie (x1=x2);
    daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa cum urmeaza:
  • Calcularea solutiilor:

  • Relaţii între  rădăcinile ecuaţiei  de gradul al doilea

mateonline.net
Learn more »

Geometrie - Teoreme si Definitii matematice

  Linii importante in triunghi
* mediatoarea - perpendiculara pe mijlocul laturii, orice punct de pe mediatoare este egal departat de capetele segmentului, punctul de intersectie al mediatoarelor unui triunghi este centrul cercului circumscris triunghiului, se noteaza cu O
* bisectoarea - dreapta care imparte unghiul in doua parti congruente, orice punct de pe bisectoare este egal departat de laturile unghiului, punctul de intersectie al bisectoarelor unui triunghi este centrul cercului inscris triunghiului, se noteaza cu I. Teorema bisectoarei: intr-un triunghi oarecare bisectoarea imparte latura pe care cade intr-un raport egal cu raportul laturilor.
* mediana - segmentul care uneste varful triunghiului cu mijlocul laturii opuse, punctul de intersectie al medianelor se afla la o treime de baza si doua treimi de varf, se numeste centru de greutate al triunghiului si se noteaza cu G.
* inaltimea - perpendiculara din varf pe latura opusa, punctul de intersectie al inaltimilorlor intr-un triunghi se numeste ortocentru sau centrul drept al triunghiului, se noteaza cu H.
* linia mijlocie – segmentul care uneste mijloacele a doua laturi ale triunghiului. Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de a treia latura a triunghiului si jumatate din ea.
   Cazuri de congruenta ale triunghiurilor oarecare:
* cazul I- L.U.L. (doua triunghiuri oarecare care au cate doua laturi si unghiurile cuprinse intre ele respectiv congruente, sunt congruente);
* cazul II- U.L.U. (doua triunghiuri oarecare care au cate o latura si unghiurile alaturate ei respectiv congruente sunt congruente);
* cazul III- L.L.L. (doua triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente sunt congruente)
Cazurile de asemanare ale triunghiurilor oarecare:
* cazul I - U.U (doua triunghiuri sunt asemenea daca au doua unghiuri respectiv congruente);
* cazul II- L.U.L. (doua triunghiuri sunt asemenea daca au doua laturi respectiv proportionale si unghiurile dintre laturile proportionale sunt congruente);
* cazul III- L.L.L. (doua triunghiuri sunt asemenea daca au laturile respectiv proportionale).
   Triunghiul oarecare: ∆ABC
   Teoreme:
* teorema lui Thales: o paralela dusa la una din laturile unui triunghi, imparte celelalte doua laturi in parti proportionale;
* teorema fundamentala a asemanarii: o paralela dusa la o latura a unui triunghi formeaza cu celelalte doua, un triunghi asemenea cu primul.
∆ABC ~∆AMN
   Triunghiul isoscel: ∆ABC; AB= AC
   Proprietati:
* unghiurile de la baza triunghiului isoscel sunt congruente;
* intr-un triunghi isoscel inaltimea din varf este mediana, bisectoare, mediatoare si axa de simetrie.
   Triunghiul echilateral: ∆ABC; AB= AC= BC
   Proprietati:
* toate unghiurile sunt congruente si au 600;
* orice inaltime este mediana, bisectoare, mediatoare si axa de simetrie.
Triunghiul dreptunghic: ∆DEF; un unghi = 900
   Cazurile de congruenta:
* cazul I- C.C. (daca doua triunghiuri drepunghice au catetele respectiv congruente, atunci ele sunt congruente);
* cazul II- C.U. (daca doua triunghiuri dreptunghice au o cateta si un unghi ascutit la fel asezat fata de cateta, respectiv congruente, atunci ele sunt congruente);
* cazul III- I.U.( daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuza si un unghi, diferit de unghiul drept, respectiv congruente, atunci sunt congruente);
* cazul IV- I.C. (daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuza si o cateta respectiv congruente, atunci ele sunt congruente).
   Teoreme:
* intr-un triunghi drepunghic cateta care se opune unghiului de 300 este jumatate din ipotenuza;
* intr-un triunghi drepunghic mediana din varful unghiului drept este jumatate din ipotenuza;
* teorema inaltimii- intr-un triunghi drepunghic inaltimea este media proportionala intre segmentele determinate de ea pe ipotenuza;
* teorema catetei- intr-un triunghi drepunghic o cateta este medie proportionala intre proiectia sa pe ipotenuza si ipotenuza;
* teorema lui Pitagora- intr-un triunghi drepunghic patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor.
   Patrulatere- poligoane cu patru laturi.
   Clasificare:
* convex;
* concav;
* incrucisat;
particulare: paralelogram, romb, dreptunghi, patrat.
   Paralelogramul: patrulaterul cu laturile opuse paralele doua cate doua.
   Proprietati:
* intr-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, iar cele alaturate sunt suplimentare;
* intr-un paralelogram laturile opuse sunt congruente doua cate doua;
* intr-un paralelogram diagonalele se impart in parti congruente.
   Reciproca:
* daca intr-un patrulater unghiurile opuse sunt congruente, iar cele alaturate suplimentare, atunci patrulaterul este un paralelogram;
* daca intr-un patrulater laturile opuse sunt congruente doua cate doua, atunci patrulaterul este un paralelogram;
* daca intr-un patrulater doua laturi opuse sunt paralele si congruente, atunci patrulaterul este un paralelogram;
* daca intr-un patrulater diagonalele se impart in parti congruente, atunci patrulaterul este un paralelogram.
Aria: AB· DQ= baza x h
   Dreptunghiul: paralelogramul cu un unghi drept.
   Proprietati:
* toate proprietatiile paralelogramului sunt adevarate;
* intr-un dreptunghi diagonalele sunt congruente;
* dreptunghiul are doua axe de simetrie.
Aria: AB·AD= baza x inaltimea=lungimea x latimea
   Rombul : paralelogramul cu doua laturi alaturate congruente.
   Proprietati:
* toate proprietatiile paralelogramului sunt adevarate;
* intr-un romb diagonalele sunt perpendiculare si sunt bisectoarele unghiurilor rombului;
* diagonalele rombului sunt axe de simetrie.
   Patratul: este derptunghiul cu doua laturi alaturate congruente sau rombul cu un unghi drept.
   Proprietati:
* toate proprietatiile paralelogramului, rombului si dreptunghiului;
* patratul are patru axe de simetrie.
   Trapezul: patrulaterul cu doua laturi opuse paralele si doua neparalele
   Clasificare:
* oarecare;
* dreptunghic (are un unghi de 900);
* isoscel (laturile neparalele congruente).
   Proprietati:
* linia mijlocie- segmentul care uneste mijloacele laturilor neparalele ale trapezului. Linia mijlocie a trapezului este paralela cu bazele si este egala cu semisuma bazelor.
   Trapezul isoscel:
   Proprietati:
* intr-un trapez isoscel unghiurile de la baza sunt congruente;
* intr-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente. 


   SURSA 02
 
Doua puncte sunt concurente daca au un singur punct comun.
Doua drepte sunt paralele daca nu au nici un punct comun.
Doua drepte sunt oarecare (necoplanare) daca sunt situate in plane diferite si nu au nici un punct comun.
Semidreapta este multimea punctelor distincte de pe o dreapta situate de aceasi parte a unui punct fix numit origine.
Semidreaptele identice au toate punctele commune inclusive originea.
Semidreaptele identicepot fi scrise ambele deschise sau ambele inchise.
In notatiile pt. semidrepte tinem cont de (semidreptele deschise si [ semidreptele inchise.
Prima litera dupa paranteza reprezinta originea semidreptei.
A doua litera a notatiei indica directia in care este marginita semidreapta.
Semidreptele opuse sunt situate pe aceasi dreapta si au un singur punct comun , originea.
Segmentul de dreapta este portiunea de dreapta cuprinsa intre doua puncte distincteale dreptei.
Lungimea unui segment este un nr. pozitiv care ne arata de cate ori se cuprinde un alt segmentnumit unitate in segmental dat.
Doua segmente pot avea aceasi lungime sau lunigimi diferite.
Lungimile a doua segmente ne ajuta sa comparam doua segmente folosind aceasi unitate de masura.
Doua segmente sunt congruente daca au aceasi lungime, fiind masurate cu aceasi unitate de masura.
Mijlocul unui segment este un punct situate in interiorul segmentului care formeaza cu capetele segmentuuli dat, doua segmente congruente.
Semiplanul este portiunea dintr-un plan situata de aceasi parte a planului.
Semiplanul deschis nu contine punctele dreptei.
Semiplanul inchis contine si punctele dreptei.
Daca prin doua puncte distinct trece o singura dreapta, atunci ele sunt coliniare.
Daca prin 4 puncte putem duce exact 4 drepte, atunci 3 dintre ele sunt coliniare.
Daca prin 4 puncte distincte trec 6 drepte, atunci oricare ar fi 3 dintre ele sunt necoliniare.
4 puncte distincte doua cate doua necoliniare determina o dreapta sau 4 drepte sau 6 drepte.
Pt. a aduna/scadea lungimeaa doua segmentele masuram cu aceasi unitate de masura.
Unghiul este o figura goemetrica formata din doua semidrepte care au aceasi origine.
Cele doua semidrepte se numesc laturile unghiului.
Originea comuna se numeste varful unghiului.
Unghiul nul este format din doua semidrepte identic.
Unghiul alungit este format din doua semidrepte opuse. 


Prin doua puncte dinstincte trece o singura dreapta, iar printr-un punct trec o infinitate de drepte. Segmentul este portiunea dintr-o drepta cuprinsa intre doua puncte. Lungimea unui segment este un numar pozitiv care arata de cateori se cuprinde in el un alt segment luat ca unitate de masura.
Doua unghiuri se numesc suplimentare daca suma masurilor lor este 180 de grade. Doua unghiuri se numesc complementare daca suma masurilor lor este 90 de grade. Unghiurile opuse la varf au varful comun iar latura unuia in prelungirea celuilalt. Suma masurilor unghiului cu varful intr-un punct a unei drepte si de aceeasi parte a dreptei este de 180 de grade.
Mediana intr-un triunghi este segmenul pe dreapta determinate de varful unei laturi si mijlocul laturei opuse. La triunghiul echilateral cele trei mediane coincid cu cele trei bisectoare. Cazurile de congruenta ale triunghiurilor oarecare reduce numarul de conditii de la 6 la 3 suficiente pentru a arata ca doua triunghiuri sunt congruente.
In general cand avem de demonstrat ca doua segmente sau doua unghiuri sunt cogruente, le incadram in doua tringhiuri despre care vom arata ca sunt congruente cu ajutorul cazurilor de congruenta (LUL, LLL, ULU). Atunci conform definitiei triunghiurilor congruente vom deduce ca si elementele noastre sunt congruente. Linia mijlocie in triunghi este segmentu de dreapta ce uneste mijloacele a doua laturi ale triunghiului.
Daca intr-un triunghi avem o linie mijlocie atunci ea este paralela cu a treia latura. Intr-un triunghi linia mijlocie este egala cu a doua latura. Masura liniei mijlocie este egala cu jumatatea liniei a treia. Suma unghiurilor interioare ale unui triunghi este 180. Masura unui unghi exterior al unui triunghi este egala cu suma unghiurilor interioare nealaturate lui. Intr-un triunghi inaltimile sunt congruente.
Aria unui triunghi este jumatate din produsul oricarei laturi si a inaltimii corespunzatoare. Intr-un tringhi dreptunghic cateta opusa unghiului de 30 este jumatate din ipotenuza. In orice triunghi fiecare latura este mai mica decat suma celorlalte doua si mai mare decat diferenta lor. Intr-un triunghi latura mai mare se opune unghiului mai mare. Intr-un patrulater convex suma masurilor unghiurilor este de 360.
Triunghiul cu latura de 60 se numeste triunghi echilateral. Se numeste paralelogram patrulaterul convex cu laturele opuse paralele. Intr-un paralelogram laturele opuse sunt congruente. Intr-un peralelogram unghiurile opuse sunt congruente. Daca intr-un patrulater convex doua laturi opuse sunt paralele si congruente atunci el este paralelogram.
Intr-un paralelogram diagonalele se injumatatesc. Intr-un paralelogram unghiurile alaturate fiecarei laturi sunt suplimentare. Se numeste dreptunghi un paralelogram cu unghiurile drepte. Intr-un dreptunghi diagonalele sunt congruente. Intr-un triunghi dreptunghic mediana referitoare la ipotenuza are ca masura jumatate din masura ipotenuzei.
Rombul este un paralelogram cu doua laturi congruente. Intr-un romb diagonalele sunt perpendiculare Intr-un romb diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor opuse. Este patrat rombul cu un unghi drept. Este patrat dreptunghiul cu doua laturi alaturate congr. Trapezul este patrulaterul convex cu doua laturi opuse paralele, iar celalalte neparalele.


sursa:ipedia.ro 
Learn more »

Geometrie - Numarul Pi

  Matematicienii noteaza raportul dintre circumferinta unui cerc si diametrul sau prin litera greceasca Pi, care reprezinta initiala cuvintelor din aceeasi limba “perimetros" (perimetru) si “periferia" (periferie), folosite de Arhimede in lucrarea sa despre cerc. Dar nu intotdeauna matematicienii au intrebuintat litera Pi pentru a reprezenta raportul dintre circumferinta si diametrul cercului. El a fost introdus abia in secolul al XVIII-lea, si atunci nu de catre toti matematicienii, care pentru a marca acest raport foloseau litera “p". Litera greceasca Pi a fost folosita in geometrie pentru prima data de Isaac Barrow (1630-1677) in lucrarea “Lectii tinute in scoala publica a Academiei din Cambridge" de W. Oughtred in “Matematica recreativa", pentru a nota insa lungimea cercului. Abia spre sfirsitul secolului al XVII-lea, cind rapoartele au fost asimilate cu numerele, a inceput sa fie folosit Pi in sensul de astazi. Cel dintii matematician care l-a folosit pe Pi pentru a-l nota pe 3,14… a fost W. Jones (1675-1749), in anul 1706, apoi Cristian Goldbach (1690-1764), in anul 1742. Celebrul matematician elvetian Leonhard Euler (1707-1783), membru al Academiei de Stiinte din Petersburg, mai intrebuinta prin 1734 litera “p" pentru a nota raportul dintre lungimea cercului si diametrul sau, apoi citiva ani mai tirziu litera “c", pentru ca in lucrarea “Introducere in analiza infinitilor", publicata in 1748, sa adopte definitiv litera greceasca Pi, si, datorita lui, acest simbol a intrat definitiv in uzul general al matematicienilor.
   Pi, vechi de mii de ani
   Noi cunoastem azi drept valoare pentru Pi numarul 3,141.592.653…, dar, in decursul istoriei, valoarea lui nu a fost intotdeauna aceeasi, ci a variat fata de acest numar, in functie de epoca, zona geografica si popoare. Vechile valori ale lui Pi au fost calculate empiric, mai mult deduse pe cale de incercari. Astfel, se lua pur si simplu o sfoara si se inconjura cu ea un cilindru, dupa care se masurau lungimea ei si diametrul cercului. Ceea ce iesea din aceasta impartire era valoarea lui Pi, desi in acea vreme, asa cum am aratat, acest raport nu se nota cu aceasta litera. Cea mai veche valoare a raportului dintre circumferinta cercului si diametrul sau a dat-o scribul egiptean Ahmes in jurul anului 1.800 i. Chr., in “Manualul lui Ahmes", aflat pe papirusul Rhind. Ea este de 3,1604, mai mare decit valoarea reala cu aproximativ 0,0188, rezultat care este insa mult mai apropiat de valoarea sa reala, fata de rezultatul obtinut mult mai tirziu de Arhimede.
   Pi-ul la egipteni, evrei, greci si romani
   Egiptenii mai obtineau valoarea lui Pi folosind raportul dintre perimetrul patratului de la baza piramidei lui Keops si dublul inaltimii acestui monument, rezultatul fiind de 3,1415982. inca din antichitate, matematicienii au incercat sa rezolve asa-numita problema a cvadraturii cercului, adica sa construiasca un patrat care sa aiba aria egala cu a unui cerc dat, folosind numai compasul si rigla, dar pentru aceasta le trebuia valoarea exacta a lui Pi. Prin descifrarea unor tabele scrise pe tablite de lut, descoperite in 1950, de M. Bruius, la Susa, in Iran, rezulta ca, in urma cu 2.000 de ani i. Chr., babilonienii calculasera pentru Pi valoarea de 3,125, cu 0,0166 mai mica decit valoarea reala. La vechii caldeeni, valoarea lui Pi era egala cu 3, pentru ca ei considerau ca raza cercului se poate inscrie de 6 ori pe circumferinta cercului.
   Evreii, care au avut relatii culturale si politice foarte strinse cu asiro-caldeenii. il considerau pe Pi egal tot cu 3. in “Biblie" se relateaza ca in templul lui Solomon, ridicat in secolul al XI-lea i. Chr, era un mare bazin de arama, “de forma rotunda, avind zece coti de la o margine la alta si o linie de 30 de coti ii masura circumferinta". Din descrierea acestui bazin, facut de arhitectul Hiram de Tyr, la cererea lui Solomon, rezulta ca Pi era egal cu 3, asa cum rezulta si din “Talmud", o culegere de traditii rabinice posterioare “Bibliei", in care se afirma ca “ceea ce are un inconjur de trei palme e lat de o palma". Aceeasi valoare de 3 o da si chinezul Ceu-pei in lucrarea sa “Cartea sfinta a socotitului", aparuta in secolul III i. Chr.
   Prin secolele VIII-VII i. Chr., geometrii greci aveau doua idei fundamentale in legatura cu cvadratura cercului: prima – ca cercul se poate asimila cu un poligon regulat cu un numar infinit de laturi si, a doua – ca aria cercului este cuprinsa intre cea a unui poligon regulat inscris si cea a unui poligon regulat circumscris, avind acelasi numar infinit de laturi. Ei credeau ca problema cvadraturii cercului se poate rezolva prin metoda gramica, adica prin trasarea unor curbe mai complicate decit cercul. Printre grecii care au cautat sa rezolve cvadratura cercului si sa afle valoarea lui Pi se numara Hipocrat din Chios (secolul V i. Chr.), care s-a folosit de ariile limitate de doua arce de cerc avind aceleasi extremitati si a caror convexitate e situata de aceeasi parte, figura geometrica plana numita “lunula". Dinostrat (sec. IV. i. Chr.), fostul elev al lui Platon, s-a folosit de o curba ajutatoare, cunoscuta azi in geometrie de “cvadricea lui Dinostrat", iar Arhimede din Siracuza (287-212 i. Chr.), in lucrarea sa “Despre masurarea cercului", a gasit valoarea lui Pi ca fiind cuprinsa intre 3,141606 si 3,141590, valoarea cea mai apropiata de cea reala fiind 3,1416, care este si astazi folosita de catre matematicieni. Valori apropiate de cele obtinute de Arhimede au gasit si Claudiu Ptolomeu si Heron din Alexandria. Cel dintii grec care a popularizat problema cvadraturii cercului, ridiculizind-o, a fost scriitorul Aristofan (sec. V. i. Chr.), in comedia sa “Pasarile").
   In general romanii au folosit pentru Pi valoarea data de Arhimede, in schimb indienii foloseau pentru raportul dintre lungimea cercului si diametrul sau valoarea de 3,0625. La inceputul Evului Mediu, matematicianul arab Mahomed ben Musa (sec. IX), in lucrarea sa “Algebra", dadea pentru Pi aceeasi valoare ca si Arhimede, afirmind ca “Procedeul cel mai bun este sa inmultim diametrul cu 3 1/7. Acesta este mijlocul cel mai rapid si cel mai usor. Mai mult stie Dumnezeu!". in secolul VI d. Chr., renumitul matematician indian Aria-Bahata a dat pentru Pi valoarea de 3,1416, plecind de la un hexagon inscris intr-un cerc, caruia i-a dublat succesiv laturile pina la un poligon cu 384 de laturi. Apoi, considerind ca perimetrul unui poligon cu un numar de laturi se apropie de lungimea circumferintei in care se inscrie acel poligon, a calculat acest perimetru, pe care l-a impartit apoi la diametrul sau.
   Un rezultat surprinzator de exact
   Un alt matematician indian, Bhaskara inteleptul, care a trait in secolul al XII-lea, a dat pentru Pi valoarea de 3,1416, folosind acelasi procedeu de calcul aplicat de Arhimede. Marele invatat uzbec Djemsid-ben Masud ed-Din al-Casi, care a trait in jurul anului 1400, primul director al observatorului astronomic de linga Samarkand, a scris o carte intitulata “invatatura despre cerc" in care a calculat raportul dintre lungimea circumferintei si raza, servindu-se de un poligon regulat cu 800.335.168 de laturi, obtinind pentru Pi urmatoarea valoare, cu 16 zecimale, 3,141.592.653.589.793.2… rezultat surprinzator de exact.
   Matematicianul olandez Ludolph van Keulen (1540-1610) din Leyda, a obtinut, in 1596, valoarea lui Pi cu 35 de zecimale, numar care a fost gravat pe mormintul lui, germanii numind si astazi simbolul Pi numar ludolphian.


    
   SURSA 02
 
   Numarul Pi este o constanta matematica a carei valoare este egala cu raportul dintre circumferinta si diametrul oricarui cerc intr-un spatiu euclidian, sau cu raportul dintre aria unui cerc si patratul razei sale. Pi este una dintre cele mai importante constante matematice, fiind continuta in multe formule de matematica, fizica, inginerie. Numarul pi este un numar irational, a carui valoare este egala, in varianta scurta, cu 3,14.
   Numarul Pi – denumire si studiere
   Originea literei grecesti “pi”: prima litera a cuvintelor grecesti “perifereia” (periferie) si “perimetros” (perimetru) - in legatura cu formula de calcul a circumferintei (sau a perimetrului) unui cerc. Alt nume pentru numarul pi: “Constanta lui Arhimede“, deoarece Arhimede a fost primul care a incercat sa calculeze valoarea lui pi cu exactitate (a observat ca aceasta marime poate fi limitata superior si inferior inscriind cercurile in poligoane regulate si calculand perimetrul poligoanelor exterioare si respectiv inferioare). Modurile de studiere si incercare de calculare a numarului pi urmeaza dezvoltarea matematicii in ansamblu si o impart in 3 perioade: veche (in care pi era studiat geometric), clasica (pi era calculat folosind analiza matematica) si moderna (cu ajutorul calculatoarelor numerice). Proprietati ale numarului pi * este irational (i.e. nu poate fi scris ca raport a doua numere intregi) – irationalitatea sa a fost demostrata complet abia in secolul 18.* este transcendent (i.e. nu exista niciun polinom cu coeficienti rationali care sa-l aiba pe pi ca radacina), de unde rezulta urmatoarea proprietate:* nu este construibil geometric (i.e. nu se poate construi cu rigla si compasul un patrat cu aria egala cu cea a unui cerc dat – aceasta este o problema de geometrie veche si celebra, cunoscuta sub numele de “Cuadratura cercului“, care este o problema fara solutie).* are un numar infinit de zecimale care nu contin secvente ce se repeta; acest sir infinit de cifre a fascinat numerosi matematicieni, iar in ultimele secole s-au depus eforturi semnificative pentru a investiga proprietatile acestui numar; totusi, in ciuda muncii analitice si a calculelor realizate pe supercalculatoare care au calculat 10 mii de miliarde de cifre ale lui pi, nu s-a descoperit niciun sablon identificabil in cifrele gasite. Cifrele numarului pi sunt disponibile pe multe pagini web si exista programe software pentru calcularea lui pi cu miliarde de cifre precizie.Memorarea cifrelor numarului pi
   Chiar cu mult timp inainte ca valoarea lui pi sa fie evaluata de calculatoarele electronice, unii oameni au devenit obsedati memorarea unui numar record de cifre ale sale.
   Ultimul record inregistrat la memorarea cifrelor lui pi este de 67.890 de cifre si este detinut de un student chinez de 24 ani (Lu Chao), caruia i-au luat 24 de ore si 4 minute sa recite fara greseala pana la a 67.890-a cifra zecimala a lui pi.
   Exista mai multe moduri de memorare a numarului pi, iar cea mai cunoscuta metoda consta in folosirea de “pieme” (poeme pentru numarul pi) – poezii ce reprezinta numarul pi astfel incat lungimea fiecarui cuvant (in litere) reprezinta o cifra. Exemplu de piema in limba romana: “Asa e usor a scrie renumitul si utilul numar.” Pe langa pieme, exista si alte mnemotehnici pentru retinerea cifrelor numarului pi.


  
  SURSA 03

 
   π (adesea scris pi) este o constantă matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferinţa şi diametrul oricărui cerc într-un spaţiu euclidian; este aceeaşi valoare ca şi raportul dintre aria unui cerc şi pătratul razei sale. Simbolul π a fost propus pentru prima oară de matematicianul galez William Jones în 1706. Valoarea constantei este egală aproximativ cu 3,14159 în notaţia zecimală obişnuită (vezi tabelul din dreapta pentru reprezentarea în alte baze). π este una dintre cele mai importante constante din matematică şi fizică: numeroase formule din matematică, inginerie şi alte ştiinţe implică π.
   π este un număr iraţional, adică valoarea sa nu poate fi exprimată exact sub formă de fracţie m/n, cu m şi n întregi. De aceea, reprezentarea sa zecimală nu se termină şi nu începe să se repete. Numărul este şi trancendent, ceea ce înseamnă, printre altele, că nu există un şir finit de operaţii algebrice cu numere întregi (puteri, extrageri de radicali, sume etc.) al căror rezultat să fie egal cu valoarea lui; demonstrarea acestui fapt a fost o realizare recentă în istoria matematicii şi un rezultat semnificativ al matematicienilor germani ai secolului al XIX-lea. De-a lungul istoriei matematicii, s-au depus eforturi semnificative de a determina π cu mai multă precizie şi de a-i înţelege natura; fascinaţia acestui număr a intrat şi în cultura non-matematică.Litera grecească π, adesea scrisă pi în unele texte, a fost adoptată de la cuvântul grecesc „περίμετρος” (în română perimetru), mai întâi de William Jones în 1707; notaţia a fost popularizată apoi de Leonhard Euler în 1737.
sursa:ipedia.ro  
Learn more »

Geometrie - Cercul

- se numeste cerc locul geometric al punctelor egal departate de un punct fix numit centru;
- se numeste coarda un segment cu capetele pe cerc;
- se numeste diametru, coarda care contine si centrul cercului (capetele diametrului se numesc puncte diametral opuse);
- un unghi cu varful in centrul unui cerc se numeste unghi la centru; masura unui unghi la centru este egala cu masura arcului mic cuprins intre laturile unghiului;
- in acelasi cerc sau in cercuri congruente, la arce congruente corespund coarde congruente;
- perpendiculara din centrul cercului pe coarda injumatateste coarda;
- in acelasi cerc sau in cercuri congruente, daca doua coarde sunt congruente, atunci ele se afla la aceeasi distanta de centru si reciproc;
- o dreapta poate sa intersecteze un cerc astfel:
a. intr-un punct si se numeste tangenta la cerc
b. in doua puncte si se numeste secanta
- tangenta la cerc este perpendiculara pe raza cercului in punctul de contact;
- se numeste unghi inscris in cerc, unghiul cu varful pe cerc si care are ca laturi doua coarde;


   SURSA 02
 
   Masura unui unghi inscris in cerc este egala cu jumatate din masura arcului cuprins intre laturile sale.
- masura unui unghi cu varful pe cerc care are o latura coarda si cealalta latura tangenta la cerc este egala cu jumatate din masura arcului cuprins intre laturi
- toate unghiurile inscrise intr-un semicerc sunt unghiuri drepte;
- dintr-un punct exterior unui cerc se pot duce doua tangente la acest cerc cu urmatoarele proprietati:
a. tangentele sunt congruente (segmentele cu capetele in punctul de tangenta si punctul exterior de unde se duce tangenta);
b. semidreapta dusa din punctul exterior care contine si centrul cercului este bisectoarea unghiului format de tangente.
- se numeste patrulater inscris in cerc, un patrulater care are varfurile pe cerc
- un patrulater se numeste circumscris daca laturile sale sunt tangente unui cerc;
- patru puncte se numesc conciclice daca apartin unui cerc;
- un patrulater se numeste inscriptibil daca varfurile sale sunt puncte conciclice;
- un patrulater, in care unghiurile formate de diagonale cu doua laturi opuse, sunt congruente, este patrulater inscriptibil;
- un patrulater este inscriptibil daca si numai daca unghiurile opuse sunt suplementare. 


   SURSA 03
 
   În geometria euclidiană, cercul este mulţimea tuturor punctelor egal depărtate de un punct fix numit centru. Circumferinţa unui cerc este de fapt lungimea cercului. Arcul de cerc este orice porţiune continuă a unui cerc.
Un cerc este un caz particular de elipsă, în care lungimile axelor sunt egale.
   Aria cercului A = \pi \cdot r^2 = \frac{\pi \cdot d^2}{4}
unde A este aria cercului, r este raza cercului, d este diametrul cercului, iar π este o constantă matematică.
Circumferinţa cercului c = \pi D = 2\pi \cdot R
   Aria unui sector dintr-un cerc


Asect=\frac{\pi\cdot r^2\cdot n}{360}
unde Asect este aria sectorului de cerc,r este raza cercului, n este unghiul sectorului de cerc masurat in grade, iar π este o constantă matematică.    Lungimea arcului de cerc
Larc=\frac{\pi\cdot r\cdot n}{180}
unde Larc este lungimea arcului de cerc,r este raza cercului, n este unghiul sectorului de cerc măsurat în grade, iar π este o constantă matematică. 
 
sursa:ipedia.ro
Learn more »

Algebra - Notiuni fundamentale

   Proportie. Proprietatea fundamentala a proportiei
- proportia este o egalitate a doua rapoarte;
- in orice proportieprodusul extremilor este egal cu produsul mezilor;
   Aflarea unui termen necunoscut al unei proportii
- un extrem = produsul mezilor “supra" celalalt extrem;
- un mez = produsul extremilor “supra" celalalt mez;
 


   Proportii derivate
- a/b = c/d => d/b = c/a
- a/b = c/d => a/c = b/d
- a/b = c/d => b/a = d/c
- a/b = c/d => af/bf = c/d
- a/b = c/d => a:f/b:f = c/d
- a/b = c/d => a•f/b = c•f/d
- a/b = c/d => a/b•f = c/d•f
- a/b = c/d => a/b:f = c/d:f
- a/b = c/d => a+b/b = c+d/d
- a/b = c/d => a-b/b = c-d/d
- a/b = c/d => a/a+b = c/c+d
- a/b = c/d => a/b-a = c/d-c
- a/b = c/d => a/b = a+c/b+d
- a/b = c/d => a/b = a-c/b-d


   Procente. Aflarea a p% dintr-un numar
- prin notatia p% se intelege p/100
- pentru aflarea a p% dintr-un numar dat se efectueaza p/100 din numarul respectiv adica p/100 inmultit cu numarul dat 


   Aflarea unui numar cand se cunoaste p% din el
- intrucat exista un numar necunoscut il vom nota cu x, obtinand p/100 din x=a, a fiind dat, rezulta x=a:p/100 


   Aflarea raportului procentual
- se numeste raport procentual raportul p/100
- pentru a afla cat la suta reprezinta numarul a din numarul b, ne folosim de relatia: a = p/100 •b sau a/b = p/100 → p = 100 •a/b


   Probabilitati
- se numeste probabilitatea realizarii unui eveniment (rezultatul unei experiente) raportul dintre numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului si numarul cazurilor posibile ale experientei
- probabilitatea unui eveniment se noteaza cu P(A)
- P(A) = numarul cazurilor favorabile evenimentului A / numarul cazurilor posibile ale experientei


   Proportionaliate directa
- intre doua multimi finite de numere se stabileste o proportionalitate directa daca se poate forma un sir de rapoarte egale, diferite de 0, astfel incat numaratorii rapoartelor sa fie elementele primei multimi si numitorii rapoartelor sa fie elementele celeilalte multimi
- intre {x, y, z} si {a, b, c} se stabileste o proportinalitate directa daca: x/a = y/b = z/c


   Proportionalitate inversa
- intre doua multimi finite de numere se stabileste o proportionalitate inversa, daca se poate forma un sir de rapoarte egale, diferite de 0, astfel incat multimea primilor factori ai produselor sa fie una din multimi, iar multimea celorlalti factori sa fie cealalta multime
- intre {x, y, z} si {a, b, c} se stbileste o proportionalitate inversa daca: x •a = y • b = z • c 


   Regula de trei simpla
- fiind date doua multimi intre care este stabilita o proportionalitate directa sau inversa, procedeul de aflare a unuia din elemente se numeste regula de trei simpla


   Adunarea si scaderea numerelor intregi. Desfacerea parantezelor
-la adunarea numerelor intregi apar trei cazuri:
1.ambele numere sunt intregi pozitive (deci naturale)→ suma este suma numerelor naturale a si b
2.ambele numere sunt intregi negative → suma este –(|a|+|b|)
3.un numar este intreg negativ si celalalt intreg pozitiv → suma este 0 daca: |a|=|b|. Daca |a|≠|b| efectuam operatie de scadere intre modulul mai mare si modulul mai mic, iar la rezultat se scrie semnul numarului care era modulul mai mare
- se defineste opusul numarului a ca fiind –a si opusul numarului – a ca fiind a
- la scaderea a doua numere intrgi se efectueaza operatie de adunare intre primul numar si opusul celui de-al doilea
- daca in fata unei paranteze este semnul “+" atunci se suprima paranteza si semnul “+" si se scrie expresia din paranteza neschimbata
- daca in fata unei paranteze este semnul “-“ atunci se suprima paranteza si semnul “-“ si se scrie expresia din paranteza schimband semnele


   Divizorii unui numar intreg
- un numar intreg a este divzibil cu un numar intreg b≠0, daca exista un numar intreg c astfel incat a=b • c
- notatie: a : b (a se divide cu b) si b|a (b divide a)

SURSA 02

   Multimea numerelor intregi. Multimi. Produs cartezian

-vom numi produs cartezian al multimilor A si B notat A×B, multimea perechilor ( a,b ), unde a є A si b є B
Relatiile “ <", “≤", “≥", “>" intre numerele rationale
- un numar rational a este mai mare decat un numar rational b, ceea ce se scrie a > b, daca exista c є Q astfel incat a = b+c 42367bzr93zvx3j
- pe axa numerelor, numarul rational maimmare se va afla la dreapta celui mai mic
- pentru a compara doua numere rationale se vor aduce la acelasi numitor si se vor compara numaratorii astfel obtinuti


   Puterea unui numar rational
- se va folosi notatia : a -ⁿ = 1/a ⁿ zv367b2493zvvx


   Ecuatii in Q
- se numeste ecuatie propozitia cu o variabila in care variabila trebuie sa verifice o egalitate
- se numeste solutie a ecuatiei un numar sau mai multe numere care puse in locul variabilei formeaza o propozitie adevarata
- forma generala a unei ecuatii de gradul I cu o necunoscuta este : ax + b = c, unde a, b, c є Q
- rezolvarea ecuatiei inseamna gasirea solutiilor : ax + b = c <=> ax = c ­ b <=> x = c ­ b/a , a ≠ 0


   Numere reale
- se numesc numere irationale acele numere care scrise zecimal au o infinitate de cifre in dreapta virgulei care nu se repeta periodic
- definim multimea numerelor reale ca fiind reuniunea dintre multimea Q a numerelor rationale si multimea numerelor irationale
reguli de calcul in R :
- a√b + c√b =( a+c )√b
- a√b – c√b = (a – c)√b
- √a ∙√b = √a ∙ b
- √a : √b = √a:b
- scoaterea factorilor de sub radical se efectueaza folosind √a2 =|a| => √a2∙b=|a|√b
- introducerea sub radical se efectueaza astfel :
1. a = √a2
2. a√b = √a2 ∙b
- se va rationaliza numitorul prin amplificarea fractiei a/√b = a√b /b
- pentru ridicarea la putere a unui numar real se va tine seama de (√a) n=√a n


   Calcularea mediilor
+ Media aritmetica a numerelor a, a1, a2 ,... an este : ma = a+a1+a2... an / n
+ Media aritmetica ponderata a numerelor a, a1, a2 ,... an avand ponderile p, p1, p2, ...pn este : m a p = a1 p1 + a2 p2 +...+an pn / p1+p2 +... +pn
+ Media geometrica (proportionala) a numerelor pozitive a1 si a2 este :
mg =√a1 ∙a2


   Calcul algebric
- doi termeni sunt asemenea daca au aceeasi parte literara. La litere identice corespunzand exponenti identici
- adunarea si scaderea se poate efectua numai intre termeni asemenea
- pentru a efectua inmultirea se tine seama de :
1. a ∙(b+c) = ab + ac
2.(a+b)(c+d) = ac + ad + bc + bd
formule de calcul prescurtat:
1.(a + b)2 = a2 +2ab + b2
2.(a – b)2 = a2 - 2ab + b2
3.(a – b)(a + b) = a2 – b2
4.(a + b +c)2 = a2 + b2 + c2 +2ab +2ac +2bc
- pentru a rationaliza fractia a / b√c + d√e, se va amplifica cu b√c – d√e
- pentru a efectua impartirea se tine seama de : (a + b + c): d = a:d+b:d+c:d


   Descompunerea in factori
1. metode de descompunere :
scoaterea factorului comun:
a ∙ b + a ∙c = a ∙(b+c)
a ∙ b - a ∙c = a ∙(b - c)
2.restrangerea patratului unei sume de doi termeni:
a² + 2ab + b² = (a+b)²
a² - 2ab + b² = (a - b)²
3. diferenta patratelor:
a² - b² = (a – b)(a+b)
4. alte metode:
c(a+b)+d(a+b)= (a+b)(c+d)
x² +x(a+b)+a ∙ b = (x+a)(x+b)
5. Ecuatii de gradul I cu doua necunoscute
- forma generala a unei ecuatii de gradul I cu doua necunoscute este ax+by+c = 0
- o ecuatie de gradul I cu doua necunoscute are o infinitate de solutii sub forma perechilor (x; -c-ax /b)
- multimea punctelor din plan care sunt solutiile unei ecuatii de gradul I cu doua necunoscute formeaza o dreapta numita dreapta solutiilor ecuatiei


   Sisteme de ecuatii
- forma generala a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute este :
ax+by = c unde a, b, a`, b` sunt coeficienti si c, c` termeni liberi
a`c+b`y = c`
- se numeste solutie a unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute o pereche de forma (x, y)є R×R care verifica ambele ecuatii ale sistemului
- in rezolvarea sistemelor de doua ecuatii cu doua necunoscute se pot intalni urmatoarele situatii:
1. sistemul are o unica solutie
2. sistemul nu are solutii(sistem incompatibil)
3. sistemul are o infinitate de solutii(sistem nedeterminat)


sursa:ipedia.ro
Learn more »

Geometrie - Teoremele geometriei in spatiu

   1.Teorema asemanarii triunghiurilor
Raportul a doua segmente, masurate cu aceeiasi unitate d emasura,este raportul lungimilor lor
   2. Teorema paralelelor echidistante
Daca dreptele paralele d1, d2,...dn(n N, n>3) determina pe o secanta segmente congruente, atunci ele determina pe or ice alta secanta segmente congruente.
    3. Teorema lui Thales
O parelele dusa la una dintre laturile uniu triunghi determina pe celelalete doua latur segmente proportionale
    4. Reciproca teoremei lui Thales
Daca o dreapta determina pe doua latuiri ale unui triunghi segmente proportionale atunci ea este paralela du o latura a treia a unui triunghi
    5. Teorema paralelelor neechidistante 

Daca paralelele d1,d2…dn(n>3) determina pe doua secante oricare segmente proportionale
   6. Teorema bisectoarei
Intr-un triunghi bisectoarea unui unghi determina pe o latura opusa segmente porportionale cu celelalte doua laturi
   7. Triunghiuri asemenea
Raportul lungimilor oricaror doua laturi corespondente se numeste raport de asemanare a ceor doua triunghiuri
   8. Teorema fundamentala a asemanarii
O paralela la una dintre laturile unui triunghi formeaza cu celelalte doua laturi (sau prelungirile lor) un triunhhi asemena cu cel dat
   9.Criterii de asemanare
Cazul unu de asemanare
Doua triunghiuri sunt asemenea daca doua unghiuri respective sunt congruente.
Cazul doi de asemanare
oua triunghiuri sunt asemenea daca au doua laturi respective proportionale si unghiurile dintre laturile proportonale sunt congruente.
Cazul trei de asemanare
Doua triunghiuri sunt asemenea daca au laturile respective proportiunale
    10.Teorema inaltimii
Intr-un triunghi dreptunghic, lungimea inaltimi corespunzatoare ioptenuzei este media geometrica a lungimilor proiectiilor catetelor pe ipotenuza.
Intrun triunghi dreptunghic, lungime inaltimi corespunzatoare ipotenuzei este egala cu catul dintre produsul lungimilor catetelor si lungime ipotenuzei.
    11.Teorema catetei
Iintr-un triunghi dreptunghic, lungimea unei catete este media geometrica a lungimi proectiei sale pe ipotenuza si a lungimi ipotenuzei
    12. Reciproca teoremei catetei
Daca in ABC avem: AD BC, D (BC) si AC =CD CB, atunci m(< BAC)=90.
    13.Teroma lui Pitagora
Int-un triunghi dreptunghic, patratul lungimi ipotenuzei este egala cu suma patratelor lungimilor catetelor
    14.Reciproca teoremei lu Pitagora
Daca intr_un triunghi suma patratelor lungimilor a doua laturi este egala cu patratul lungimii laturii a traia, arunci triunghiul estedreptunghic.
   15.Elemente de trigonometrie
Sinus(sin)
Raportul dintre lungimea catetei opuse unghului de masura a si lungimea ipotenuzei, in oricare dintre triunghiurile multimi A, este constanta (nu depinde de lungimile celor doua laturi)
Cosinus(cos)
Raportul dintre lungimea catetei alaturate unghiului de masura a si lungimea ipotenuzei, in ori care dintre triunghiurile multimii A, este constant
Tangenta(tg)
Raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului de masura a si lungimea catetei alaturate,in ori care dintre multimii A, este constant
Cotangenta(ctg)
Raportul dintre lungmea catetei alaturate unghiului de masura a si lungimea catetei opuse, in oricare dintre triunghiurile multimii A, este constant.
Sin- de 30 = ½
-de 45 = 2/2
-de 60 = 3/2
Cos de-30 = 3/2
-45 = 2/2
-60 = ½
Tg de-30 = 3
-45 = 1
-60 = 3/3
Ctg de-30 = 3
-45 = 1
- 60 = 3/3

    SURSA 02

Teorema 1: Daca 2 unghiuri sunt opuse la varf atunci ele sunt congruente.
Teorema 2: Suma masurilor unghiurilor formate in jurul unui punct este de 360 de grade.
Teorema 3: (proprietatea medianelor unui triunghi).
Cele 3 mediane ale unui triunghi se intersecteaza intr-un singur punct notat a€œGa€, numit centrul de greutate al triunghiului. Acesta este situat la doua­ treimi fata de varf si o treime fata de baza. Teorema 4: (proprietatea inaltimilor unui triunghi). Cel 3 inaltimi ale unui triunghi se intersecteaza intr-un singur punct notat a€œHa€, numit ortocentrul triunghiului.
Teorema 5: (proprietatea bisectoarelor unui triunghi).
Cele 3 bisectoare ale unui triunghi se intersecteaza intr-un singur punct notat a€œ I a€, care este centrul cercului inscris in triunghi.
Teorema 6: (proprietatea mediatoarelor unui triunghi).
Mediatoarele laturilor unui triunghi se intersecteaza intr-un punct notat a€œOa€, care este centrul cercului circumscris in triunghi.
Teorema 7: (proprietatile triunghiului isoscel).
a). Daca un triunghi este isoscel atunci are unghiurile alaturate bazei congruente.
b). Dca un triunghi este echilateral atunci mediana, inaltimea, bisectoarea si mediatoarea corespunzatoare aceleeasi laturi coincid.
Teorema 8: (reciproca primei proprietati a triunghiului isoscel).
Daca intr-un triunghi unghiurile alaturate bazei sunt congruente atunci triunghiul este isoscel.
Teorema 9: (proprietatile triunghiului echilateral).
a). Daca un triunghi este echilateral atunci are toate unghiurile congruente.
b). Daca un triunghi este echilateral atunci mediana, inaltimea, bisectoarea si mediatoarea aceleeasi laturi coincid.
Teorema 10: (reciproca primei proprietati a triungiului echilateral).
Daca toate unghiurile unui triunghi sunt congruente atunci triunghiul este echilateral.
Teorema 11: (prima proprietate a unghiului exterior).
Masura unui unghi exterior al unui triunghi, este mai mare decat masura oricarui unghi al triunghiului neadiacent lui.
Teorema 12: (prima inegalitate intre elementele triunghiului).
Intr-un triunghi unei laturi mai mare i se opune un unghi mai mare.
Teorema 13: (a doua inegalitate intre elementele triunghiului).
In orice triunghi lungimea unei laturi este mai mica decat suma celorlalte 2 laturi.
Teorema 14: (criterii de paralelism).
a). Daca 2 drepte formeaza cu o secanta o pereche de unghiuri alterne interne congruente, atunci dreptele sunt paralele.
b). Daca 2 drepte formeaza cu o secanta o pereche de unghiuri alterne externe congruente, atunci dreptele sunt paralele.
c). Daca 2 drepte formeaza cu o secanta o pereche de unghiuri corespondente congruente atunci dreptele sunt paralele.
d). Daca 2 drepte formeaza cu o secanta o pereche de unghiuri interne de aceeasi parte a secantei suplementare, atunci dreptele sunt paralele.
e). Daca 2 drepte formeaza cu o secanta o pereche de unghiuri externe de aceeasi parte a secantei suplementare atunci dreptele sunt paralele.
Teorema 15: (teorema dreptelor paralele taiate de o secanta).
Daca 2 drepte sunt paralele atunci ele formeaza cu o secanta perechi de unghiuri alterne interne, alterne externe,corespondente congruente si perechi de unghiuri interne si externe de aceeasi parte a secantei suplementare.
Teorema 16: (suma masurilor unghiurilor unui triunghi).
Suma masurilor unghiurilor unui triunghi este egala cu 180 de grade.
Teorema 17: (a doua proprietate a unghiului exterior).
Masura unghiului exterior al unui triunghi este egala cu suma masurilor unghiurilor neadiacente lui.
Teorema 18: (proprietatea bisectoarei).
Un punct apartine bisectoarei unui unghi daca si numai daca distantele de la acesta la laturile unghiului sunt congruente.
Teorema 19: (proprietatea mediatoarei).
Un punct apartine mediatoarei unui segment daca si numai daca distantele de la acesta la capetele segmentului sunt egale.
Teorema 20: (teorema unghiului de 30 de grade); (30-60-90)
Intr-un triunghi dreptunghic cateta opusa unghiului de 30 de grade are lungimea egala cu jumatate din lungimea ipotenuzei.
Teorema 21: (proprietatea medianei corespunzatoare ipotenuzei)
Intr-un triunghi dreptunghic mediana corespunzatoare ipotenuzei are lungimea egala cu jumatate din lungimea acesteia.
Teorema 22: (reciproca teoremei 21).
Daca intr-un triunghi lungimea unei mediane este egala cu jumatate din lungimea laturii corespunzatoare acesteia, atunci triunghiul este dreptunghic.
Teorema 23: (suma masurilor unghiurilor patrulaterului convex)
Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex este egala cu 360 de grade.
Teorema 24: (conditii necesare ale paralelogramului)
a). Daca un patrulater convex este paralelogram atunci laturile opuse sunt congruente
b). Daca un patrulater convex este paralelogram atunci unchiurile opuse sunt congruente.
c) Daca un patrulater convex este paralelogram atunci punctul de intersectie al diagonalelor este mijlocul fiecarei diagonale.
Teorema 25: (conditii suficiente ale paralelogramului)
a). Daca un patrulater convex are laturile opuse congruente atunci el este paralelogram.
b). Daca un patrulater convex are2 laturi opuse paralele si congruente aunci el este paralelogram.
c). Daca un patrulater convex are unghiurile opuse congruente, atunci el este paralelogram
d). Daca punctul de intersectie al diagonalelor unui patrulater convex este mijlocul fiecarei diagonale atunci el este paralelogram.
Teorema 26: (proprietatile liniei mijlocii a triunghiului)
Linia mijlocie a unui triunghi(determinata de mijloacele a 2 laturi) este paralela cu cea de-a treia latura a triunghiului si are lungimea egala cu jumatate din lungimea acesteia.
Teorema 27: (conditie suficienta pentru linia mijlocie)
O paralela la una din laturile unui triunghiconstruita prin mijlocul altei laturi intersecteaza cea de-a treia latura in mijloc.
Teorema 28: (proprietatile dreptunghiului)
a). Dreptunghiul are toate proprietatiile paralelogramului.
b). Dreptunghiul are toate unghiurile drepte.
c). Dreptunghiul are diagonalele congruente.
Teorema 29: (proprietatile rombului)
a). Rombul are toate proprietatiile paralelogramului.
b). Rombul are toate laturile congruente.
c). Ronbul are digonalele congruente.
d). Diagonalele rombului sunt bisectoarele unghiurilor prin varful carora trec.
Teorema 30: (proprietatile patratului)
Patratul are toate proprietatiile paralelogramului, rombului si dreptunghiului.
Teorema 31: (prima conditie necesara si suficienta a trapezului isoscel)
Un trapez este isoscel daca si numai daca unghiurile alaturate aceleasi bazesunt congruente
Teorema 32: (a doua conditie necesara si suficienta a trapezului isoscel)
Un trapez este isoscel dca si numai daca are diagonalele congruente.
Teorema 33: (proprietatile liniei mijlocii a triunghiului)
Linia mijlocie a unui trapez este paralela cu bazele trapezului si are lungimea egala cu jumatate din suma bazelor.

    SURSA 03

Prin doua puncte dinstincte trece o singura dreapta, iar printr-un punct trec o infinitate de drepte. Segmentul este portiunea dintr-o drepta cuprinsa intre doua puncte .
Lungimea unui segment este un numar pozitiv care arata de cateori se cuprinde in el un alt segment luat ca unitate de masura.
Distanta dintre punct este lungimea segmentului respective.
Doua segmente se numesc congruente daca au aceiasi masura.
Doua figure sunt congruente daca prin suprapunere coincide.
Mijlocul unui segment este punctual de pe segment ce imparte segmental in doua segmente congruente.
Un unghi alungit =180 de grade
Un unghi nul =0 grade
Se numeste unghiuri congruent ,unghiurile de masuri egale.
Un unghi ascutit =unghi <90 de grade
Un unghi drept = unghi=90 de grade
Un unghi optuz = unghi >90 de grade
Unghiurile adiacente au varful comun , o latura comuna si laturele necomune de oparte si de alta a laturii commune.
Bisectoarea interioara a unui unghi propriu inseamna o semidreapta interioara a unghiului cu originea in varful unghiului si care imparte unghiul in doua unghiuri congruente.
Doua unghiuri se numesc suplimentare daca suma masurilor lor este 180 de grade.
Doua unghiuri se numesc complementare daca suma masurilor lor este 90 de grade.
Unghiurile opuse la varf au varful comun iar latura unuia in prelungirea celuilalt.
Suma masurilor unghiului cu varful intr-un punct a unei drepte si de aceeasi parte a dreptei este de 180 de grade.
Mediana intr-un triunghi este segmenul pe dreapta determinate de varful unei laturi si mijlocul laturei opuse.
La triunghiul echilateral cele trei mediane coincid cu cele trei bisectoare.
Cazurile de congruenta ale triunghiurilor oarecare reduce numarul de conditii de la 6 la 3 suficiente pentru a arata ca doua triunghiuri sunt congruente.
In general cand avem de demonstrat ca doua segmente sau doua unghiuri sunt cogruente , le incadram in doua tringhiuri despre care vom arata casunt congruente cu ajutorul cazurilor de congruenta (LUL , LLL , ULU ). Atunci conform definitiei triunghiurilor congruente vom deduce ca si elementele noastre sunt congruente.
Linia mijlocie in triunghi este segmentum de dreapta ce uneste mijloacele a doua laturi ale triunghiului .
Daca intr-un triunghi avem o linie mijlocie atunci ea este paralela cu a treia latura.
Intr-un triunghi linia mijlocie este egala cu a doua latura . Masura liniei mijlocie este egala cu jumatatea liniei a treia.
Suma unghiurilor interioare ale unui triunghi este 180 .
Masura unui unghi exterior al unui triunghi este egala cu suma unghiurilor interioare nealaturate lui .
Intr-un triunghi inaltimile sunt congruente.
Aria unui triunghi este jumatate din produsul oricarei laturi si a inaltimii corespunzatoare.
Intr-un tringhi dreptunghic cateta opusa unghiului de 30 este jumatate din ipotenuza.
In orice triunghi fiecare latura este mai mica decat suma celorlalte doua si mai mare decat diferenta lor.
Intr-un triunghi latura mai mare se opune unghiului mai mare.
Intr-un patrulater convex suma masurilor unghiurilor este de 360.
Triunghiul cu latura de 60 se numeste triunghi echilateral.
Se numeste paralelogram patrulaterul convex cu laturele opuse paralele.
Intr-un paralelogram laturele opuse sunt congruente.
Intr-un peralelogram unghiurile opuse sunt congruente.
Daca intr-un patrulater convex doua laturi opuse sunt paralele si congruente atunci el este parallelogram.
Intr-un paralelogram diagonalele se injumatatesc.
Intr-un paralelogram unghiurile alaturate fiecarei laturi sunt suplimentare .
Se numeste dreptunghi un paralelogram cu unghiurile drepte.
Intr-un dreptunghi diagonalele sunt congruente.
Intr-un triunghi dreptunghic mediana referitoare la ipotenuza are ca masura jumatate din masura ipotenuzei.
Rombul este un paralelogram cu doua laturi congruente.
Intr-un romb diagonalele sunt perpendiculare
Intr-un romb diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor opuse.
Este patrat rombul cu un unghi drept .
Este patrat dreptunghiul cu doua laturi alaturate congr.
Trapezul este patrulaterul convex cu doua laturi opuse paralele, iar celalalte neparalele.
Trapesul cu un unghi drept se numeste trapez dreptunghic.
Se numeste trapez isoscel un trapez cu laturile neparalele congruent.
Intr-un trapez isoscel unghiurile alaturate unei baze sunt congr.
Intr-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente.
Intersectua –inaltimilor => ortocentru
-medianelor =>cercul de greutate
-mediatoarelor => centrul cercului circumscris tr.
- bisectoarelor => centrul cercului inscris tr.
Daca simetrica unei figure fata de o drepta coincide cu figura atunci spunem ca dreapta respective este axa de simetrie .
Pentru un tr echilateral orice linie importanta referitoare la o latura este axa de simetrie.
Daca simetrica unei figuri fata de un ounct coincide cufigura atunci acel punct se numeste centrul de simetrie.
Paralelogramul, dreptunghiul, rombul si patratul are centrul de simetrie intersectia diagonalelor.Trapezul isoscel are ca axa de simetrie dreptele determinate de mijloacele bazelor.
Linia mijlocie intr-un trapez este segmental de dreapta ce uneste mijloacele laturilor neparalele.
Intr-un trapez linia mijlocie este paralele cu baza trapezului.
Intr-un trapez linia mijlocie este jumatate din suma laturilor paralele .
Aria – patratului = ll
- dreptunghiului = ab
- trapezului = baza ori inaltimea
- rombului = produsul diagonalelor supra doi
Perimetrul – patratului = 4l
- dreptunghiului = 2(a+b)
- trapezului = de doua ori baza +de doua ori o lat nepar.
- Rombului = 4l
Raportul a doua segmente este raportul masurilor lor.
Patru segmente se numesc proportionale daca cu masura lor se poate forma o proportie.
Trei sau mai multe paralele se numesc echidistante daca au aceeasi distanta intre ele.
Daca o secanta determina pe trei sau mai multe paralele segmente congruente atunci determina segmente congruente pe orice alta secanta.
Teorema lui Thales:O paralela la una din laturile unui triunghi determina pe celalalte doua laturi segmente omoloage proportionale.Reciproca: Daca o dreapta pe laturile unui triunghi segmente omoloage proportionale atunci ea este paralela cu a treia latura.In sir de rapoarte egale suma numaratorilor pe suma numitorilor ne da un raport egal cu fiecare imparte.Triunghiuri asemenea:Def: Doua triunghiuri sunt asemenea daca unghiurile celor doua tringhiuri sunt congrente. Cazul 1: Daca doua triunghiuri au doua unghiuri respective congruente, atunci ele sunt asemenea.Cazul 2: Daca un triunghi are un unghi respective congruent cu unghiul unui alt tringhi si laturile care formeaza cele doua unghiuri sunt respective proportionale, atunci cele doua triunghiuri sunt asemeneaCazul 3: Daca doua triunghiuri au laturile respective proportionale , atunci ele sunt asemenea.
O paralela la una din laturile unui triunghi determina impreuna cu celalalte doua un triunghi asemenea cu primul.
Intr-un triunghi dreptunghic patratele masurii inaltimii referitoare la ipotenuza este egal cu produsul segmentelor determinate de ea pe ipotenuza.
Intr-un trapez dreptunghic patraul lungimii unei catete este egala cu produsul dintre lungimea ipotenuzei si lungimea proiectiei catetei pe ipotenuza.
Teorema lui Pitagora: Intr-un trapez dreptunghic patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor.
Numerele care sadisfac teorema lui Pitagora se mai numesc numere pitagorice (3,4,5).
Teorema reciproca a lui Pitagora: Daca intr-un triunghi patratul unei laturi este egal cu suma patratelor celorlalte doua laturi atunci triunghiul este dreptunghic.
Aria triunghilor dreptunghice este egsla cu produsul catetelor sura 2 sau ipotenuza ori inaltimea supra 2.
Formula lui Heron , pentru aflarea ariei unui triunghi cand cunoastem masurile laturilor sale:p=a+b+c supra doi . A ria este egala cu radical din p(p-a)(p-b)(p-c)
Intr-un triunghi dreptunghic avem teoremele :
1. Teorema inaltimii
2. Teorema catetei
3.Teorema lui Pitagora
4. Mediana referitoare la ipotenuza
5. Cateta opusa unghiului de 30 de grade.


sursa:ipedia.ro
Learn more »
Free Page Rank Tool