Norii

      Norii sunt mase de vapori de apa din atmosfera. Ei fac parte din circuitul apei in natura. Vaporii de apa, evaporati din mari si oceane, sunt prezenti peste tot in atmosfera. Formarea norilor are loc prin incalzirea apelor de catre soare. Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat mai multi vapori de apa se ridica in aer prin procesul de evaporare sub forma de vapori invizibili. Odata cu ascensiunea aerului cald, vaporii ajung in paturi superioare ale atmosferei si se racesc, transformandu-se in lichid sau solid (adica apa sau gheata). Norii sunt formati din vapori de apa sau gheata sau o combinatie a acestora. Cand se aduna foarte multi vapori intr-un volum anumit de aer si se ajunge ca acesta sa fie saturat, apare fenomenul de condensare. Condensarea este procesul prin care vaporii de apa se transforma in lichid sau in forma solida si are loc atunci cand aerul continand vapori este racit si devine saturat. Daca aerul se raceste si mai mult, apa din nori se reintoarce la suprafata Pamantului sub forma de precipitatii: ploaie, lapovita, zapada, grindina, roua sau chiciura.

    Racirea aerului
    Racirea aerului poate proveni chiar din ridicarea aerului care trece, de exemplu peste niste dealuri sau la caderea noptii, cand soarele nu-l mai incalzeste. Aerul se dilata datorita presiunii mai joase. In cazul dilatarii, aerul utilizeaza o parte din caldura detinuta si temperatura lui scade. Cand temperatura aerului scade suficient, vaporii de apa din aer se condenseaza devenind mici picaturi.
Exista patru cai principale prin care se ridica aerul cald, ducand la formarea norilor:
- turbulenta fenomen atmosferic cauzat de schimbari bruste ale directie sau vitezei vantului, care produce conditii favorabile formarii norilor
     Ascensiunea orografica
- ascensiunea orografica  fenomen atmosferic cauzat de miscarea aerului pe deasupra unor forme de relief inalte, cum ar fi dealurile si muntii. Acest fenomen produce cei mai frumosi nori, paclele, nori in forma de steag, de lentila sau rotitori
     Convergenta
- convergenta  fenomen atmosferic prin care aerul se inalta in asa numitele sisteme depresionare�, cand mase de aer rece cald se intalnesc si converg cu mase de aer cald si umed. Aerul mai rece si mai dens patrunde pe dedesubt si forteaza ridicare aerului cald, mai usor. Zona de intalnire a maselor de aer se numeste front atmosferic si de-a lungul lui se produc ploi puternice.
     Convectia
- convectia  fenomen atmosferic prin care aerul incalzit de soare deasupra uscatului se ridica sub forma unui curent ascensional. Meteorologi au demonstrat ca acesti curenti ascensionali pot avea o viteza de pana la 100 km/h. Aerul care se ridica prin convectie in interiorul unui nor se raceste cu cate un grad la fiecare 100 m de ridicare, pana cand are loc condensarea completa.
Fiecare dintre aceste fenomene, produce nori diferiti, dupa forma, marime si culoare, astfel:
- cirrus  zisi bucla de par, nori de mare inaltime, foarte frumosi, albi, nu produc ploaie
- cumulus  ingramaditi
- stratus  in straturi
- cumulonimbus nori negri, intunecati, ce produc ploi torentiale, descarcari electrice si furtuna
- si altii.
    Precipitatiile
Apa din nori atinge Pamantul sub diferite forme, cele mai obisnuite fiind ploaia si ninsoarea. Practic, picaturile mici de apa din nori nu plutesc, ci se inalta si coboara in interiroul norului. Atunci cand coboara, se unesc cu alte mici picaturi in unele mai mari. Cele mai mari dintre ele sunt atat de grele, incat nu mai sunt din nou ridicate de aerul ascensional care le-a creat si cad mai jos spre Pamant. Daca diametrul picaturilor este de cca. 1 mm, au sansa de a ajunge pe sol. Picaturile mai mici de 1 mm in general se transforma din nou in vapori prin frecarea cu aerul atomsferic si nu mai ajung pe sol, ci procesul de formare a norului se reia. Unele picaturi sunt super-racite si se transforma in cristale de gheata in interiorul norilor. Aceste cristale cad pe sol sub forma de ploaie, lapovita, ninsoare sau grindina. Formarea fulgilor de nea sau a boabelor de grindina in nor se numeste acumulare.

     SURSA 02

    Apariţia norilor se datorează cantităţii de vapori de apă ce se găseşte în atmosferă la diferite înălţimi. Noţiunea de nebulozitate este dată de gradul de acoperire a bolţii cereşti cu nori, indiferent de înălţimea la care ei se află. La fel cum apa în atmosferă se află în cele tri stări de agregare: solidă, lichidă şi gazoasă, tot aşa se va întâlni şi în compoziţia norilor.
    Când condiţiile devin prielnice pentru apariţia picăturilor fine de apă şi a cristalelor de gheţă într-un ansamblu aflat în suspensie la o înălţime oarecare deasupra Pământului, se poate spune că s-a format un nor. Aerul cald ridicându-se, antrenează şi vaporii de apă care se găsesc în cea mai mare parte la suprafaţa mărilor şi oceanelor. în straturile superioare, dând de temperaturi scăzute, se vor condensa sau chiar sublima, trecând direct în stare solidă. Şi în cazul norilor, ca şi al ceţii, apa se găseşte în stare lichidă sau solidă, în funcţie de temperatura aerului: la temperaturi pozitive se află sub formă de picături, la temperaturi între 0 şi -30 grade Celsius poate fi sub formă de picături, dar şi sub formă de cristale de gheţă, iar la temperaturi între -30 şi -50 grade Celsius, numai sub stare solidă, adică de cristale de gheaţă. Clasificarea norilor în funcţie de înălţime
   •nori formaţi din particule lichide: Stratus, Stratocumulus, Cumulus, Altocumulus. Conţin picături de apă de dimensiuni foarte mici (0,005 mm) care fomează ceaţa, picături de dimensiuni mici şi mijlocii (0,5 mm) care formează burniţa şi picături mari (până la 5 mm) ce formează ploaia;
   • nori formaţi din particule solide: Cirrus, Cirrocumulus, Cirrostratus. Conţin cristale de gheaţă şi fulgi de zăpadă;
   •nori micşti: Cumulonimbus


    SURSA 03
    Norii sunt formatiuni constituite din picaturi de apa care iau nastere prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera. Mentinerea lor la diferite inaltimi deasupra marii sau a uscatului este posibila numai ca urmare a miscarilor verticale ascendente ale aerului. Inaltimea la care se formeaza depinde de factorii mentionati mai jos:
- nivelul de condensare;
- nivelul izotermei de 0° C;
- nivelul nucleelor de gheata;
- nivelul de convectie.
   Culoarea norilor difera in functie de structura lor, de inaltimea Soarelui si de pozitia observatorului.
Clasificarea norilor
   Norii se clasifica dupa geneza (dupa fenomenul fizic care duce la formarea norilor) si dupa aspectul exterior, purtand nume provenite din limba latina.
   Dupa geneza, norii pot fi stratiformi – mari aglomeratii de nori migratori, ce insotesc perturbatiile ciclonice in miscare (de exemplu norii Cirrostratus, Altostatus, Nimbostratus); ondulati – ce se formeaza in interiorul straturilor de aer cu mare stabilitate termodinamica dispuse deasupra straturilor turbulente, ca urmare a miscarilor ondulatorii ce apar aici (de exemplu norii Status de toate speciile si varietatile, Stratocumulus si Altostatus cu diferite specii, Cirrocumulus cu speciile stratiformis si lenticularis).
    In cadrul clasificarii internationale a norilor se definesc genurile, speciile si varietatile de nori.
    Genurile de nori sunt:

Cirrus – Ci; Cirrocumulus – Cc; Cirrostratus – Cs; Altocumulus – Ac; Altostratus – As; Nimbostrtus – Ns; Statocumulus – Sc; Stratus – St; Cumulus – Cu; Cumulonimbus – Cb.
Speciile de nori sunt:
Fibratus, Uncinus, Spissatus, Castellanus, Floccus, Nebulosus, Lenticularis, Fractus, Calvus, Capillatus.
Varietatile definesc caracteristici particulare ale norilor si pot fi:
Intortus, Vertebratus, Undulatus, Radiatus, Duplicatus; translucidus, perlucidus, sau opacus atunci cand se fac referiri la gradul de transparenta al norilor.
Functie de inaltimea bazei lor deasupra suprafetei solului (plafonul norilor) norii se clasifica astfel:
1. Norii superiori (inaltime 5…13 km)
Norii superiori sunt:
    Cirrus (ci) - se formeaza la inaltimi de 8000…11000 m fiind alcatuiti in cea mai mare parte din microcristale de gheata:
- fibratus (fib), aceastia indica de obicei ca vremea rea se afla inca la o distanta relativ mare de locul unde se observa;
- uncinus (unc), specie caracterizata prin prezenta la unele din capetele norilor, a unei forme scamosate asemanatoare unui carlig sau gheare;
- spissatus (spi), specie ce prezinta pentru observatori in directia Soarelui o culoare cenusie;
- castellanus (cas), in partea superioara prezinta forme asemanatoare unor creneluri sau a unor mici turnuri;
- floccus (flo), nori mici care apar destramati.
Cirrocumulus (Cc) - se formeaza intre 5000…7000 m la latitudini medii, fiind alcatuiti din cristale de gheata si picaturi de apa in stare de supraracire.
Cand observatorul se afla sub ei distinge o serie de "lenticule" asemanatoare unor ghemotoace de lana grupate ori dispuse in siruri paralele. Prezinta uneori si o dispunere pe inaltimi mici. In cadrul acestui gen de nori se identifica urmatoarele specii:
stratiformis (stra); lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo).
Cirrostratus (Cs) - se formeaza la inaltimi situate intre 6000…11000 m, fiind aproape in intregime alcatuiti din cristale de gheata. Se infatiseaza sub forma unor straturi subtiri sub aspectul unui voal fin, abia vizibil, sau sub forma unor petice rupte, destramate de vant, dand cerului un aspect laptos. In cadrul acestei grupe se intalnesc urmatoarele specii: fibratus (fib);nebulosus (neb).
2. Norii mijlocii (inaltimea 2…7 km)
Norii mijlocii sunt:
    Altocumulus (Ac) - se formeaza la inaltimi situate intre 3500…6500 m, infatisandu-se adeseori pe cer in grupuri aparent echidistante. Cand acesti nori prezinta pe cer o dispunere in benzi paralele, ei preced un front cald asociat cu precipitatii, ploi sau ninsori de durata. Acest gen de nori cuprinde urmatoarele specii: stratiformis (str); lenticularis (len); costellanus (cos); floccus (flo).
    Altostratus (As) - se formeaza la inaltimi de 3500…6000 m si au in genere culoarea gri deschis, iar discul Soarelui sau al Lunii nu poate fi distins prin ei de observator. Acesti nori sunt considerati de meteorologi si marinari ca fiind cei mai buni indicatori ai vremii. Ei aduc caderi de precipitatii de lunga durata, indeosebi cand se constata ca stratul de nori devine din ce in ce mai gros si coboara.
3. Norii josi (inaltimea 80…2000 m)
Norii josi sunt:
    Nimbostratus (Ns) - sunt rezultatul coborarii plafonului unor nori altostratus si a ingrosarii puternice a acestora. Inaltimea lor medie este de aproximativ 800 m. Au infatisarea unui strat continuu fara relief, de culoare cenusie, aproape uniforma. Acesti nori nu pot fi socotiti indicatori ai evolutiei vremii deoarece in momentulin care observatorul constata existenta lor pe cer, vremea rea s-a instalat (ploi torentiale, ninsori intense sau viscole, vanturi cu rafale puternice).
    Stratocumulus (Sc) - se formeaza la altitudini prin coborarea norilor specifici altor inaltimi sau prin ridicarea unui strat de ceata. Acest tip de nori cuprinde urmatoarele specii: stratiformis (str); lenticularis (len); costellanus (cos).
Prezenta norilor stratocumulus pe cer indica burnita sau ninsori slabe (fulgi mici si nori).
    Stratus (St) - se formeaza la inaltimi cuprinse intre cateva sute de metri si 1000 m. Cand acesti nori se formeaza inaintea unui front cald, vor cadea precipitatii sub forma de ploaie, cazin care exista posibilitatea ca ploaia sa suprasatureze aerul mai rece de sub frontul cald.
Norii cu dezvoltare pe verticala
In aceasta categorie fac parte norii care se formeaza in general prin procese convective (convectia termica si dinamica), fapt care explica extensia lor pe verticala, pe distante care ating uneori mii de metri.
    Cumulus (Cu) - sunt nori care la latitudinile medii incep sa se formeze la cateva ore dupa rasaritul Soarelui, se dezvolta puternic in orele amiezii si dispar de regula odata cu inserarea sau in timpul noptii. Au un aspect pufos, se modifica continuu si au o culoare alb stralucitoare cand sunt iluminati de razele Soarelui. Daca se constata dezvoltarea lor puternica pe verticala devin foarte probabile ploi torentiale si rafale puternice de vant in apropierea zonelorin care cad aversele de ploaie. Din aceasta specie fac parte: humilis (hum) - nori cu dimensiuni mici; mediocres (med) - nori cu dezvoltare medie; congestus (con) - nori prezentand protuberante si bucle mari; fractus (fra).
    Cumulonimbus (Cb) - sunt nori grei, densi, caracterizati printr-o puternica dezvoltare pe verticala. Priviti de la distanta au aspectul unor turnuri sau munti uriasi, albi sau gri pal la varf si cenusiu inchis la baza. Baza lor se poate afla la aproximativ 1000 m, iar extinderea pe verticala poate depasi 11000 m., observarea lor pe cer constituie totdeauna un indiciu de inrautatire a vremii, caracterizata frecvent prin rafale de vant puternice, ploi torentiale, fulgere, tunete si trasnete. Din aceasta cauza ei mai sunt denumiti "capete de tunete". Din aceasta specie de nori fac parte: calvus (cal) - cu protuberante in curs de destramare; capillatus (cap) - cu forme asemanatoare norilor cirrus in partea superioara. 

sursa: ipedia.ro