Sarpele - Reptila cu o arma letala[Informatii generale]
Şarpele este o reptilă fără picioare. Câteva specii de şerpi sunt veninoase şi toţi şerpii sunt carnivori.
Caracteristici generale
* Sunt apode şi târâtoare.
* Carnivore.
Anatomia
* Au schelet;
* Se deplasează cu ajutorul muşchilor. Deplasarea lor generală este cea in zig-zag. Cu ajutorul muşchilor şi vertebrelor, ei aproape plutesc deasupra nisipului deşertului.
Reproducerea
Înmulţirea serpilor constă în depunerea ouălelor în găuri în nisip, pentru protejarea şi încălzirea lor.
Dieta
Se hrăneşte cu broaşte, şoareci, şopârle, insecte şi cu alti serpi. Înghite şi animale mai voluminoase decât corpul sau datorită ligamentului elastic, care leagă cele două jumătăţi ale mandibulei şi a osului pătrat. În repaus acesta are poziţie orizontală. Când şarpele se hrăneşte, osul are poziţie verticală, mărind cavitatea bucală. Dinţii curbaţi spre interior reţin prada. Alunecarea hranei prin faringe şi esofag se datorează elasticităţii acestor organe, secreţei de salivă şi lipsei sternului.
Văzul
Ochii au ploapele unite, privirea fixă şi nu clipesc. Văzul este dezvoltat.
Auzul
Urechile nu au pavilioane.
Mirosul şi gustul
Mirosul este foarte bine dezvoltat. Limba este lungă, bifurcată şi serveşte la pipăit.
Simbolistică
Şarpele este simbolul creştin al răului, al lui Lucifer, îngerul căzut. Conform Vechiului Testament, Diavolul, luând chipul şarpelui în grădina Raiului, a ispitit-o pe Eva să guste din pomul Cunoştinţei Binelui şi Răului(Facerea 3,1-7), acest lucru conducând la căderea protopărinţilor Adam şi Eva din Rai(Facerea 3, 23-24).
Conform Evangheliei după Ioan, capitolul 3 cu versetul 14, lucrarea de mântuire a lui Hristos este simbolizată de şarpele ridicat de Moise în pustie. În Vechiul Testament, cartea Numeri capitolul 21 cu versetele de la 6 la 9 se povesteşte cum Moise a ridicat în pustie un şarpe de bronz care scăpa de la moarte pe cei care priveau către acest şarpe. Biblia spune că Moise a făcut asta conform poruncii primite de la Dumnezeu.
SURSA 02
Naparca sau vipera careia i se mai spune si vipera neagra nu este singura specie de la noi dar este cea mai raspandita.E sarpele caruia i se datoreaza teama poporului si pentru ceilalti serpi mai putin periculosi.Tot de la acest sarpe vine si vorba"cine a fost muscat de sarpe se teme si de soparla".
Serpii fac parte din familia reptilelor.Acest sarpe este cea mai desavarsita infatisare a mortii,a rautatii crude,neiertatoare ,a coltului inveninat infipt pe furis.In mitologia grecilor Capul Meduzei era cea mai reala simbolizare a raului.
Capul este intr-adevar semnul cruzimii,ochii stralucitori ca pietrele de opal,au pupile ca un fir de ata la lumina zilei ca la mata.Ochiul ne inspira o frica patrunzatoare ,cu privirea rece datorita oaselor sprancenelor mai iesite.Capul mic cu botul trunchiat,rotunjit are fruntea turtita.Aceasta vipera nu-ti inspira niciodata putina dragalasenie,nici cand sta la soare pe o piatra sau prin iarba uscata.Isi scoate limba lunga si larg taiata.Acesta este singurul ei organ iute prin care parca isi da seama de ce se aproprie.Ea se taraste sau se catara in copaci foarte greu , in schimb inoata dar fara placere.Vipera sta ceasuri intregi la soare amortita iar seara isi prinde prada.Daca sta la soare linistita nu trebuie sa credem ca e mai prietenoasa.Este in buna intelegere cu celelalte vipere ,este prietenoasa lasand o soparla sau un carabus sa stea pe spatele ei,dar atunci cand este necajita se manie foc.Isi incolaceste corpul, scoate iute limba,cateva suierari ascutite si deodata ca un resort sare spre obiectul care o necajeste.Uneori cand e foarte manioasa sare atat de tare incat ajunge cu jumatate de trup mai sus.Vipera musca doar la picior.Arma ei secreta este ascutita, sunt cei doi colti gauriti in lung prin care se scurge veninul ucigator.Chiar daca aceasta va musca de 20-30 de ori ea tot va mai avea rezerva.Otrava este fabricata de ghinduri aflate la tample.Cand vipera casca gura acesta se scurge.Lichidul otravos este format din trei parti:cea care ataca sistemul nervos,cea care produce hemorogii si cea care distruge globulele de sange.Leacul cel mai bun pare a fi alcoolul.Locuitorii din Alpii Bavarez sunt muscati deseori de vipere.Astfel incat dupa o muscatura beau alcool,neavand nici un efect asupra lor.Mai nou s-a inventat un medicament cu injectie,clorura de calciu care se vinde pe piata.
Imbracamintea viperei este variata:nu putem gasii doua vipere identice, acestea sunt colorate ruginiu,cenusiu,albastru ori galben.In Sinaia sau gasit chiar negre.
Vipera nu-si inghite direct hrana fiind foarte sigur de efectul veninului,mai intai inteapa prada si asteapta efectul.Abia apoi se apropie si-si inghite hrana.Spre toamna viperele se gasesc gramada amortite sau primavara la imperechere 10-15 de unde se recunosc doar capetele si limbile ascutite.Vipera spre sfarsitul verii da cate 5-15 oua cu coaja foarte subtire.Cum ies din coaja puii pleaca pentru a-si prinde hrana.Nici lor nici parintilor nu le pasa unul de celalalt.Cand puii cresc mai mari naparlesc. Prin grindurile din Delta mai traieste si vipera de stepa.Denumirea ei latina este Vipera Ursiunii Renardii.Aceasta traieste in stepele Ucrainene.In Ardeal s-a gasit o alta naparca mai distincta.
Vipera cu corn se poate vedea in m-tii Gorjului,Dobrogei,pe la Deva ori prin m-tii Bihorului.Aceasta are o otrava mai puternica ca celelalte vipere.Aceasta otrava omoara vertebratele in cateva secunde,norocul este ca sunt mai lenese in miscari si nu musca decat cand sunt calcate.Putem recunoaste prezenta ei prin mirosul de usturoi.
Serpii veninosi sunt intalniti pe toate continentele mai putin in Antartica.Regasindu-se in zonele ecuatoriale si subtropicale cu vegetatie abundenta cat si in zonele temperate si in deserturi.Serpii veninosi sunt de talie mica comparativ cu serpii neveninosi care sunt de dimensiuni foarte mari(7-10 m).Pitonul cel mai mare sarpe neveninos de pe pamant ajungand la 10 m , urmat de Anaconda si Sarpele Boa care pot ajunge la 7-8 m.Acesti serpi neveninosi isi prind prada infasurandu-se in jurul ei si sufocand-o dupa care o inghite.
Serpii veninosi avand posibilitatea de a produce prin glandele lor veninuri foarte puternice sunt de dimensiuni mai mici nefiindu-le necesar un sistem musculos atat de puternic ca a celor neveninosi.Pentru procurarea prazii le este suficienta o singura muscatura pentru a introduce in sangele victimei o cantitate infima de venin pentru a paraliza prada.Dintre serpii cei mai cunoscuti se disting:
- sarpele cu clopotel , raspandit in America, Africa,Australia si poate atinge 2 m avand caracteristic la sfarsitul cozii o prelungire osoasa pe care o misca foarte rapid in momentul in care este deranjat sau pentru a-si trada prezenta.Aceasta prelungire are un sunet specific.
- cobra regala , este unu dintre cei mai mari serpi veninosi fiind dotat cu un venin extrem de puternic.
- sarpele negru traieste in Australia avand o lungime de 2.5 m.
Pe langa acesti cativa serpi enumerati pe Pamant traiesc foarte multe specii de serpi de la cativa zeci de cm la cativa metrii fiind caracterizate prin veninul foarte puternic.Cele mai multe specii de serpi veninosi se gasesc in Australia.In general serpii veninosi nu ataca omul ,doar daca sunt calcati sau necajiti.
In ecosistemele in care traiesc au un rol bine definit,in special hranindu-se cu rozatoarele limitand numarul acestora peste masura.
In concluzie putem considera ca ei contrar spuselor ca sunt numai periculosi sunt si folositori naturii.
SURSA 03
Exista in jur de 3000 de specii de serpi, ce pot fi recunoscuti dupa corpul neobisnuit de lung si de ingust, lipsit de membre. Avand o alcatuire interna foarte diferita de a altor reptile, serpii prezinta o coloana vertebrala foarte lunga, cu multe perechi de vertebre.
Majoritatea speciilor neveninoase (sarpele de casa, sarpele inelat, sarpele jartiera), isi folosesc coltii indreptati catre inapoi pentru a apuca si fixa prada.
Serpii veninosi sunt raspanditi in intreaga lume, mai ales in regiunile tropicale si isi folosesc coltii special adaptati pentru a injecta veninul in prada. Cei mai periculosi serpi veninosi apartin familiilor de vipere si cobre.
Anumite specii de serpii veninosi au pielea viu colorata, pentru a-si avertiza potentialii agresori ca sunt periculosi, iar anumite specii inofensive, imita culorile rudelor lor periculoase, pentru a-i pacalii pe eventualii agresori si a-i convinge sa ii evite.
Desi nu este un sarpe veninos, pitonul verde de arbori este renumit pentru agresivitatea sa, putand provoca rani foarte dureroase; este echipat cu colti lungi, indreptati inapoi, care strapung penele pasarilor care alcatuiesc principala sa hrana. Caracteristica acestei specii este trupul gros cu o lungime de circa 1,5m.
Este o specie care se poate inmulti in captivitate, preferand sa se hraneasca, sa bea apa si chiar sa se inmulteasca intre ramurile arborilor, in loc sa coboare pe sol.
Pitonii verzi se gasesc in padurile tropicale din Papua Noua Guinee, cateva insule indoneziene si in extremitatea nord-estica a Australiei.
Cobra regala, cel mai mare sarpe veninos din lume, traieste in paduri tropicale, mlastini si zone cu vegetatie densa din Asia de Sud si Sud-Est, din India pana in China si Malaezia, Indonezia si Filipine
Printr-o simpla muscatura, poate injecta o doza uriasa de venin care poate ucide un elefant sau 20 de oameni.
Cand se simte amenintata de om, cobra regala se indeparteaza, iar cand se simte incoltita isi ridica de la pamant pana la o treime din corp (adica pana la 2 metri) si isi umfla gluga
Fiind o specie ovipara, cobra regala este unicul sarpe care construieste cuiburi adevarate pentru ouale sale (20-40 oua), folosind frunze. Femela isi pazeste cuibul, devenind foarte agresiva fata de orice intrus, pana cand ouale se dezvolta complet.
Sarpele cu clopotei este o specie de sarpe veninos care traieste in America de Nord, avand o lungime de pana la 2 metri, a carui coada este prevazuta cu solzi cornosi ce produc un zgomot caracteristic.
Sarpele de casa este un sarpe neveninos, lung de circa 1,60m, cu doua pete de culoare galbena pe ceafa, ce traieste mai ales in regiunile inundabile pe langa casa. Traieste in locuri uscate si calde, insorite, mai rar prin locuri umede. Se hraneste cu carabusi, soparle, soareci de camp, pasarele. Femela depune prin August cate 2-15 pui, reproducandu-se dupa 4 ani.
Cand sarpele se taraste prin iarba cautand o prada, el verifica permanent aerul incarcat cu limba sa bifurcata si unduitoare transferand particule la un receptor special din cerul gurii numit organul lui Jacobson. Acesta analizeaza compozitia chimica a particulelor, permitandu-i sarpelui sa ia urma prazii.
sursa:ipedia.ro
Caracteristici generale
* Sunt apode şi târâtoare.
* Carnivore.
Anatomia
* Au schelet;
* Se deplasează cu ajutorul muşchilor. Deplasarea lor generală este cea in zig-zag. Cu ajutorul muşchilor şi vertebrelor, ei aproape plutesc deasupra nisipului deşertului.
Reproducerea
Înmulţirea serpilor constă în depunerea ouălelor în găuri în nisip, pentru protejarea şi încălzirea lor.
Dieta
Se hrăneşte cu broaşte, şoareci, şopârle, insecte şi cu alti serpi. Înghite şi animale mai voluminoase decât corpul sau datorită ligamentului elastic, care leagă cele două jumătăţi ale mandibulei şi a osului pătrat. În repaus acesta are poziţie orizontală. Când şarpele se hrăneşte, osul are poziţie verticală, mărind cavitatea bucală. Dinţii curbaţi spre interior reţin prada. Alunecarea hranei prin faringe şi esofag se datorează elasticităţii acestor organe, secreţei de salivă şi lipsei sternului.
Văzul
Ochii au ploapele unite, privirea fixă şi nu clipesc. Văzul este dezvoltat.
Auzul
Urechile nu au pavilioane.
Mirosul şi gustul
Mirosul este foarte bine dezvoltat. Limba este lungă, bifurcată şi serveşte la pipăit.
Simbolistică
Şarpele este simbolul creştin al răului, al lui Lucifer, îngerul căzut. Conform Vechiului Testament, Diavolul, luând chipul şarpelui în grădina Raiului, a ispitit-o pe Eva să guste din pomul Cunoştinţei Binelui şi Răului(Facerea 3,1-7), acest lucru conducând la căderea protopărinţilor Adam şi Eva din Rai(Facerea 3, 23-24).
Conform Evangheliei după Ioan, capitolul 3 cu versetul 14, lucrarea de mântuire a lui Hristos este simbolizată de şarpele ridicat de Moise în pustie. În Vechiul Testament, cartea Numeri capitolul 21 cu versetele de la 6 la 9 se povesteşte cum Moise a ridicat în pustie un şarpe de bronz care scăpa de la moarte pe cei care priveau către acest şarpe. Biblia spune că Moise a făcut asta conform poruncii primite de la Dumnezeu.
SURSA 02
Naparca sau vipera careia i se mai spune si vipera neagra nu este singura specie de la noi dar este cea mai raspandita.E sarpele caruia i se datoreaza teama poporului si pentru ceilalti serpi mai putin periculosi.Tot de la acest sarpe vine si vorba"cine a fost muscat de sarpe se teme si de soparla".
Serpii fac parte din familia reptilelor.Acest sarpe este cea mai desavarsita infatisare a mortii,a rautatii crude,neiertatoare ,a coltului inveninat infipt pe furis.In mitologia grecilor Capul Meduzei era cea mai reala simbolizare a raului.
Capul este intr-adevar semnul cruzimii,ochii stralucitori ca pietrele de opal,au pupile ca un fir de ata la lumina zilei ca la mata.Ochiul ne inspira o frica patrunzatoare ,cu privirea rece datorita oaselor sprancenelor mai iesite.Capul mic cu botul trunchiat,rotunjit are fruntea turtita.Aceasta vipera nu-ti inspira niciodata putina dragalasenie,nici cand sta la soare pe o piatra sau prin iarba uscata.Isi scoate limba lunga si larg taiata.Acesta este singurul ei organ iute prin care parca isi da seama de ce se aproprie.Ea se taraste sau se catara in copaci foarte greu , in schimb inoata dar fara placere.Vipera sta ceasuri intregi la soare amortita iar seara isi prinde prada.Daca sta la soare linistita nu trebuie sa credem ca e mai prietenoasa.Este in buna intelegere cu celelalte vipere ,este prietenoasa lasand o soparla sau un carabus sa stea pe spatele ei,dar atunci cand este necajita se manie foc.Isi incolaceste corpul, scoate iute limba,cateva suierari ascutite si deodata ca un resort sare spre obiectul care o necajeste.Uneori cand e foarte manioasa sare atat de tare incat ajunge cu jumatate de trup mai sus.Vipera musca doar la picior.Arma ei secreta este ascutita, sunt cei doi colti gauriti in lung prin care se scurge veninul ucigator.Chiar daca aceasta va musca de 20-30 de ori ea tot va mai avea rezerva.Otrava este fabricata de ghinduri aflate la tample.Cand vipera casca gura acesta se scurge.Lichidul otravos este format din trei parti:cea care ataca sistemul nervos,cea care produce hemorogii si cea care distruge globulele de sange.Leacul cel mai bun pare a fi alcoolul.Locuitorii din Alpii Bavarez sunt muscati deseori de vipere.Astfel incat dupa o muscatura beau alcool,neavand nici un efect asupra lor.Mai nou s-a inventat un medicament cu injectie,clorura de calciu care se vinde pe piata.
Imbracamintea viperei este variata:nu putem gasii doua vipere identice, acestea sunt colorate ruginiu,cenusiu,albastru ori galben.In Sinaia sau gasit chiar negre.
Vipera nu-si inghite direct hrana fiind foarte sigur de efectul veninului,mai intai inteapa prada si asteapta efectul.Abia apoi se apropie si-si inghite hrana.Spre toamna viperele se gasesc gramada amortite sau primavara la imperechere 10-15 de unde se recunosc doar capetele si limbile ascutite.Vipera spre sfarsitul verii da cate 5-15 oua cu coaja foarte subtire.Cum ies din coaja puii pleaca pentru a-si prinde hrana.Nici lor nici parintilor nu le pasa unul de celalalt.Cand puii cresc mai mari naparlesc. Prin grindurile din Delta mai traieste si vipera de stepa.Denumirea ei latina este Vipera Ursiunii Renardii.Aceasta traieste in stepele Ucrainene.In Ardeal s-a gasit o alta naparca mai distincta.
Vipera cu corn se poate vedea in m-tii Gorjului,Dobrogei,pe la Deva ori prin m-tii Bihorului.Aceasta are o otrava mai puternica ca celelalte vipere.Aceasta otrava omoara vertebratele in cateva secunde,norocul este ca sunt mai lenese in miscari si nu musca decat cand sunt calcate.Putem recunoaste prezenta ei prin mirosul de usturoi.
Serpii veninosi sunt intalniti pe toate continentele mai putin in Antartica.Regasindu-se in zonele ecuatoriale si subtropicale cu vegetatie abundenta cat si in zonele temperate si in deserturi.Serpii veninosi sunt de talie mica comparativ cu serpii neveninosi care sunt de dimensiuni foarte mari(7-10 m).Pitonul cel mai mare sarpe neveninos de pe pamant ajungand la 10 m , urmat de Anaconda si Sarpele Boa care pot ajunge la 7-8 m.Acesti serpi neveninosi isi prind prada infasurandu-se in jurul ei si sufocand-o dupa care o inghite.
Serpii veninosi avand posibilitatea de a produce prin glandele lor veninuri foarte puternice sunt de dimensiuni mai mici nefiindu-le necesar un sistem musculos atat de puternic ca a celor neveninosi.Pentru procurarea prazii le este suficienta o singura muscatura pentru a introduce in sangele victimei o cantitate infima de venin pentru a paraliza prada.Dintre serpii cei mai cunoscuti se disting:
- sarpele cu clopotel , raspandit in America, Africa,Australia si poate atinge 2 m avand caracteristic la sfarsitul cozii o prelungire osoasa pe care o misca foarte rapid in momentul in care este deranjat sau pentru a-si trada prezenta.Aceasta prelungire are un sunet specific.
- cobra regala , este unu dintre cei mai mari serpi veninosi fiind dotat cu un venin extrem de puternic.
- sarpele negru traieste in Australia avand o lungime de 2.5 m.
Pe langa acesti cativa serpi enumerati pe Pamant traiesc foarte multe specii de serpi de la cativa zeci de cm la cativa metrii fiind caracterizate prin veninul foarte puternic.Cele mai multe specii de serpi veninosi se gasesc in Australia.In general serpii veninosi nu ataca omul ,doar daca sunt calcati sau necajiti.
In ecosistemele in care traiesc au un rol bine definit,in special hranindu-se cu rozatoarele limitand numarul acestora peste masura.
In concluzie putem considera ca ei contrar spuselor ca sunt numai periculosi sunt si folositori naturii.
SURSA 03
Exista in jur de 3000 de specii de serpi, ce pot fi recunoscuti dupa corpul neobisnuit de lung si de ingust, lipsit de membre. Avand o alcatuire interna foarte diferita de a altor reptile, serpii prezinta o coloana vertebrala foarte lunga, cu multe perechi de vertebre.
Majoritatea speciilor neveninoase (sarpele de casa, sarpele inelat, sarpele jartiera), isi folosesc coltii indreptati catre inapoi pentru a apuca si fixa prada.
Serpii veninosi sunt raspanditi in intreaga lume, mai ales in regiunile tropicale si isi folosesc coltii special adaptati pentru a injecta veninul in prada. Cei mai periculosi serpi veninosi apartin familiilor de vipere si cobre.
Anumite specii de serpii veninosi au pielea viu colorata, pentru a-si avertiza potentialii agresori ca sunt periculosi, iar anumite specii inofensive, imita culorile rudelor lor periculoase, pentru a-i pacalii pe eventualii agresori si a-i convinge sa ii evite.
Desi nu este un sarpe veninos, pitonul verde de arbori este renumit pentru agresivitatea sa, putand provoca rani foarte dureroase; este echipat cu colti lungi, indreptati inapoi, care strapung penele pasarilor care alcatuiesc principala sa hrana. Caracteristica acestei specii este trupul gros cu o lungime de circa 1,5m.
Este o specie care se poate inmulti in captivitate, preferand sa se hraneasca, sa bea apa si chiar sa se inmulteasca intre ramurile arborilor, in loc sa coboare pe sol.
Pitonii verzi se gasesc in padurile tropicale din Papua Noua Guinee, cateva insule indoneziene si in extremitatea nord-estica a Australiei.
Cobra regala, cel mai mare sarpe veninos din lume, traieste in paduri tropicale, mlastini si zone cu vegetatie densa din Asia de Sud si Sud-Est, din India pana in China si Malaezia, Indonezia si Filipine
Printr-o simpla muscatura, poate injecta o doza uriasa de venin care poate ucide un elefant sau 20 de oameni.
Cand se simte amenintata de om, cobra regala se indeparteaza, iar cand se simte incoltita isi ridica de la pamant pana la o treime din corp (adica pana la 2 metri) si isi umfla gluga
Fiind o specie ovipara, cobra regala este unicul sarpe care construieste cuiburi adevarate pentru ouale sale (20-40 oua), folosind frunze. Femela isi pazeste cuibul, devenind foarte agresiva fata de orice intrus, pana cand ouale se dezvolta complet.
Sarpele cu clopotei este o specie de sarpe veninos care traieste in America de Nord, avand o lungime de pana la 2 metri, a carui coada este prevazuta cu solzi cornosi ce produc un zgomot caracteristic.
Sarpele de casa este un sarpe neveninos, lung de circa 1,60m, cu doua pete de culoare galbena pe ceafa, ce traieste mai ales in regiunile inundabile pe langa casa. Traieste in locuri uscate si calde, insorite, mai rar prin locuri umede. Se hraneste cu carabusi, soparle, soareci de camp, pasarele. Femela depune prin August cate 2-15 pui, reproducandu-se dupa 4 ani.
Cand sarpele se taraste prin iarba cautand o prada, el verifica permanent aerul incarcat cu limba sa bifurcata si unduitoare transferand particule la un receptor special din cerul gurii numit organul lui Jacobson. Acesta analizeaza compozitia chimica a particulelor, permitandu-i sarpelui sa ia urma prazii.
sursa:ipedia.ro
0 comments: