Becatina (Gallinago gallinago)

Ordinul : Charadriiformes   Familia : Scolopacidae

Becatina este considerata la noi ca fiind o pasare de pasaj, cu o prezenta mai insemnata toamna si primavara. Daca iarna este blanda multe dintre ele raman la noi in tara pentru a ierna. Zona obisnuita de reproducere este N si N-V Europei. Becatina prefera terenurile mlastinoase si lacurile si baltile cu maluri intinse si maloase. Mai este denumita becata sau becatina comuna. De multe ori este confundata cu sitarul. In Romania pot fi intalnite si cele doua surate ale ei :
 - becatina mica ( Lymnocryptes minimus), denumita de vanatori si surda pentru ca se foloseste de camuflajul excelent pana in ultimul moment, cand zboara de la picioarele vanatorului. Fata de becatina are un penaj mai inchis la culoare si este mai mica (35-70g).
 -becatina mare (Gallinago media ) denumita de vanatori si dubla datorita dimensiunilor aproape duble fata de becatina (lungime de 45-50 cm si greutate de aproximativ 200 g ). Penajul este asemanator becatinei doar ca este in nuante mai deschise.

  Coloratia generala a penajului este maronie cenusie, cu dungi si pete de culoare galbena si bruna.  Ca semn distinctiv sunt dungile alternative de pe cap de culoare galbuie si brun si cele de pe spate de culoare galbuie. Se remarca lungimea impresionanta a ciocului raportata la dimensiunile corpului. Cu ajutorul lui becatina poate cauta adanc in mal dupa viermii. Lungimea corpului este de 25-28 cm, anvergura aripilor de 37-43 cm si greutatea de 80-120 g.

  Cuibul este construit din iarba, in vegetatia deasa si in imediata apropiere a locurilor de hranire. Femela depune 4 oua in una si mai rar in doua serii pe an. Sunt putine exemplare care cuibaresc si in Romania in zonele umede si mlastinoase.