Soparla - Informatii generale
Pot trai in orice mediu, majoritatea preferand zona intertropicala. Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine), soparlele pot evita multi pradatori.
Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. Astfel, exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm, la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. In general, coada soparlelor este mai lunga decat corpul, care este acoperit cu solzi marunti.
Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri, au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti.
Soparlele au patru picioare scurte, aduse pe langa corp, cu cate cinci degete fiecare, dar exista si specii fara picioare.
In general, soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil, iar limba se termina cu 2 lobi scurti, rotunjiti.
Fata de serpi, soparlele prezinta deschizaturi pentru urechi, pleoape mobile si maxilare mult mai putin flexibile, strans articulate cu craniul.
In cazul capturarii, multe specii sunt gata sa muste, dar exista specii ce nu au dinti veninosi.
Inainte de imperechere, masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului.
Reproducerea are loc prin depunerea, prin iunie, a 5-14 oua de culoare alb-galbui, usor cilindrice, lungi de 12-14 mm. Clocirea dureaza in jur de 2 luni, chiar 90 de zile in cazul in care temperatura este devaforabila. Ouale cresc in volum in timpul clocitului, devenind cenusii, iar prin august-septembrie ies puii.
Femelele sunt apte pentru reproducere dupa 3 ani, pe cand masculii dupa 2 ani.
Soparlele inelate sunt reptile strans inrudite cu serpii si se hranesc cu mici nevertebrate. Craniul lor este lat, coada scurta, iar plamanul scurt dezvoltat. Ele traiesc in Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud si se hranesc cu rame, muste, omizi.
Cea mai mare specie de soparla este dragonul de Komodo. Cu toate ca are o greutate de pana la 125 kg si o lungime de circa 3 metri, se poate deplasa incredibil de rapid. Animalele prinse nu au nici o sansa de viata, deoarece dragonul de Komodo are maxilare puternice si gheare care ii permit sa ucida rapid.
Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. Astfel, exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm, la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. In general, coada soparlelor este mai lunga decat corpul, care este acoperit cu solzi marunti.
Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri, au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti.
Soparlele au patru picioare scurte, aduse pe langa corp, cu cate cinci degete fiecare, dar exista si specii fara picioare.
In general, soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil, iar limba se termina cu 2 lobi scurti, rotunjiti.
Fata de serpi, soparlele prezinta deschizaturi pentru urechi, pleoape mobile si maxilare mult mai putin flexibile, strans articulate cu craniul.
In cazul capturarii, multe specii sunt gata sa muste, dar exista specii ce nu au dinti veninosi.
Inainte de imperechere, masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului.
Reproducerea are loc prin depunerea, prin iunie, a 5-14 oua de culoare alb-galbui, usor cilindrice, lungi de 12-14 mm. Clocirea dureaza in jur de 2 luni, chiar 90 de zile in cazul in care temperatura este devaforabila. Ouale cresc in volum in timpul clocitului, devenind cenusii, iar prin august-septembrie ies puii.
Femelele sunt apte pentru reproducere dupa 3 ani, pe cand masculii dupa 2 ani.
Soparlele inelate sunt reptile strans inrudite cu serpii si se hranesc cu mici nevertebrate. Craniul lor este lat, coada scurta, iar plamanul scurt dezvoltat. Ele traiesc in Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud si se hranesc cu rame, muste, omizi.
Cea mai mare specie de soparla este dragonul de Komodo. Cu toate ca are o greutate de pana la 125 kg si o lungime de circa 3 metri, se poate deplasa incredibil de rapid. Animalele prinse nu au nici o sansa de viata, deoarece dragonul de Komodo are maxilare puternice si gheare care ii permit sa ucida rapid.
SURSA 02
Are o piele cărnoasă, îngroşată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejaţi de o membrană subţire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel şi mirosul. Pe maxilare şopârla are numeroşi dinţi conici, concrescuţi cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf şi poate fi uşor proiectată afară. Membrele sunt scurte, aşezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agăţare de asperităţile solului si căţărare. Deplasarea se face prin ondulaţiile corpului, sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare şi pe coadă. Şopârla se târăşte, deci este un animal târâtor. Şopârla se hrăneşte cu insecte,păienjeni si râme. Este totuşi un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv si glande anexe. Respiraţia este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferenţiate. Plămânii sunt ca nişte saci cu pereţi cutaţi. Temperatura corpului este variabilă. Iarna se ascund în gropi şi stau în amorţire până primăvara. Reptilele îşi au originea în vechii amfibieni.Ea este în general carnivoră;respectiv insectivoră.I se mai spune popular guşter.Mediul de viaţă este terestru;respectiv acvatic(secundar),în special se află în zone de la câmpii până în zona de munte(în locuri însorite).Culoarea ei este adaptată mediului.Se înmulţeşte prin ouă cu coaja calcaroasă;prin fecundaţie interna.
SURSA 03
1.Mediul de viata al animalului
Soparla cu coarne se gaseste intr-o varietate de deserturi si semideserturi din vestul Americii si unele parti ale Canadei, dar este raspandita is in Mexic. Seara se ingroapa in solul moale si uscat. Avand sange rege, ea se bazeaza pe caldura soarelui pentru a-si mari temperatura corpului pana aproape de cea a corpului uman (o soparla rece are miscari stangace si poate cu usurinta sa cada prada unui pradator). Cand primele raze ale soarelui de dimineata ating solul, soparla isi expune capul iar restul corpului ramane ascuns. Pe masura ce capul se incalzeste, caldura este dispersata in tot restului corpului. Expunandu-si doar capul, soparla cu coarne ramane aproape invizibila in timp ce corpul ei se incalzeste ;cand este complet incalzita, ea tasneste afara de sub nisip.
2.Modul de hranire
Soparlele cu coarne sunt insectivore si le plac in mod deosebit furnicile. Cel putin 50% din regimul lor il constituie furnicile ; soparla sta in fata iesirii unui musuroi de furnici si le culege una cate una cum intra si ies. O soparla cu coarne poate manca 100 de furnici pe zi, prinzandu-le cu varful limbii sale scurte si lipicioase. De asemenea ea mananca si gandaci, muste, paianjeni, cosasi si omizi.
In ciuda aranjamentului sau impresionant de tepi, soparla cu coarne are multi dusmani (pasari, uliii, vulturii de prerie, uliii pasarari, cuci alergatori). Acesti pradatori pot muri din cauza tepilor soparlei, s-au gasit si pasari moarte din cauza tepilor. Pentru serpi riscul este mai mare pentru ca serpii inghit soparla intreaga si se pot intepa cu tepii.
Are o piele cărnoasă, îngroşată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejaţi de o membrană subţire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel şi mirosul. Pe maxilare şopârla are numeroşi dinţi conici, concrescuţi cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf şi poate fi uşor proiectată afară. Membrele sunt scurte, aşezate pe laturile corpului, îndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agăţare de asperităţile solului si căţărare. Deplasarea se face prin ondulaţiile corpului, sopârla sprijinindu-se pe membrele posterioare şi pe coadă. Şopârla se târăşte, deci este un animal târâtor. Şopârla se hrăneşte cu insecte,păienjeni si râme. Este totuşi un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv si glande anexe. Respiraţia este pulmonară. Căile respiratorii sunt bine diferenţiate. Plămânii sunt ca nişte saci cu pereţi cutaţi. Temperatura corpului este variabilă. Iarna se ascund în gropi şi stau în amorţire până primăvara. Reptilele îşi au originea în vechii amfibieni.Ea este în general carnivoră;respectiv insectivoră.I se mai spune popular guşter.Mediul de viaţă este terestru;respectiv acvatic(secundar),în special se află în zone de la câmpii până în zona de munte(în locuri însorite).Culoarea ei este adaptată mediului.Se înmulţeşte prin ouă cu coaja calcaroasă;prin fecundaţie interna.
SURSA 03
1.Mediul de viata al animalului
Soparla cu coarne se gaseste intr-o varietate de deserturi si semideserturi din vestul Americii si unele parti ale Canadei, dar este raspandita is in Mexic. Seara se ingroapa in solul moale si uscat. Avand sange rege, ea se bazeaza pe caldura soarelui pentru a-si mari temperatura corpului pana aproape de cea a corpului uman (o soparla rece are miscari stangace si poate cu usurinta sa cada prada unui pradator). Cand primele raze ale soarelui de dimineata ating solul, soparla isi expune capul iar restul corpului ramane ascuns. Pe masura ce capul se incalzeste, caldura este dispersata in tot restului corpului. Expunandu-si doar capul, soparla cu coarne ramane aproape invizibila in timp ce corpul ei se incalzeste ;cand este complet incalzita, ea tasneste afara de sub nisip.
2.Modul de hranire
Soparlele cu coarne sunt insectivore si le plac in mod deosebit furnicile. Cel putin 50% din regimul lor il constituie furnicile ; soparla sta in fata iesirii unui musuroi de furnici si le culege una cate una cum intra si ies. O soparla cu coarne poate manca 100 de furnici pe zi, prinzandu-le cu varful limbii sale scurte si lipicioase. De asemenea ea mananca si gandaci, muste, paianjeni, cosasi si omizi.
In ciuda aranjamentului sau impresionant de tepi, soparla cu coarne are multi dusmani (pasari, uliii, vulturii de prerie, uliii pasarari, cuci alergatori). Acesti pradatori pot muri din cauza tepilor soparlei, s-au gasit si pasari moarte din cauza tepilor. Pentru serpi riscul este mai mare pentru ca serpii inghit soparla intreaga si se pot intepa cu tepii.
sursa:ipedia.ro
0 comments: