Continente - Australia (Oceania)

    Descriere
    Australia, continentul insula este situat in sud-estul Asiei si formeaza cu insula Tazmania Grupul de insule ale Australiei. Continentul este invecinat la nord cu Marea Timor, Marea Arafura si Stramtoarea Torres. La est de Marea Corali si Marea Tasman; la sud stramtoarea Bass si Oceanul Indian; la vest Oceanul Indian. Comunitatea de insule se extinde 4000 de km de la est la vest si 3700 km de la sud la nord. Suprafata totala a Australiei este de 7,686,850 km², fiind unul din cela mai mici continente, dar fiind a sasea tara din luma ca si teritoriu. Capitala Australiei este Canberra, iar cel mai mare oras este Sydney, amandoua fiind situate in sud.
Primii locuitori ai Australiei au aborigenii are au migrat catre continent acum 50.000-60.000 de ani.   Continentul a ramas relativ necunoscut pana in secolul 17. In anul 1770, pe taramul rasaritean al Australiei ancora navigatorul englez Jamse Cook. Dupa ce Statele Unite ala Americii si-au declarat independenta, Anglia nu mai avea nicio colonie unde sa-si izoleze raufcatorii si astfel, a decis sa-si trimita condamnatii departe, in Pacific. Primul transport cu 1.500 de condamnati au ajuns in Australia in anul 1778. De atunci, localnicii au inceput sa fie impinsi din teritoriile fertile spre cele neprielnice din centrul tarii.
    Descoperirea aurului in anul 1851 a provocat un exod spre continentul australian. Astfel a inceput contructia rapida de orase ca Sydney, Melbourne, Hobart. In timpul celui de al doilea razboi mondial, australia a incetat sa mai fie izolata si a intrat in razboi importiva Japoniei, fiind de partea aliatilor occidentali.
Populatia: 20.180.878 loc.
Capitala: Canberra
Suprafata: 7,686,850 km²
Limba: Engleza
Religia: catolica 29%, anglicana 24A%, alte religii crestine 36%
Media de viata: 78,5 ani la barbati; 83,5 ani la femei
Moneda: Dolarul australian
Principalele exporturi: Carbunele si petrolul reprezinta 20% din castigurile prin exporturi, minereurile si mineralele circa 25%, iar aurul 8%.
Internet: .au
Cod telefon: ++61

    Clima
    Clima in Australia variaza de la zona la zona, cu un climat tropical in nord , arid sau semiarid in centru si temperat in partea de sud. In ciuda acestei varietati, influenta moderata a oceanului, precum si absenta muntilor inalti, previn situatiile extreme ale climei. Uneori unele zone au parte ocazional de astfel de situatii extreme din partea clemei: cicloane tropicale, tornade si seceta.
Ianuarie si februarie sunt cele mai calde luni cu temperaturi medii de 18o si 21o C. /Lunile iunie si iulie sunt cele mai friguroase cu o medie de 10o C, exceptie facand Alpii Australieni unde media este de 2o C.

   Vegetatie
   Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcam. Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima. Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri, pini, ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constand din palmieri, ferigi de copac si eucalipt.
   Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat. Campia, spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord, constituie 26% din continent. In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga, un salcam cu o mare importanta furajera.
   In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare, precum jarra si kauri.
   Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi, si ocupa aproape intregul stat al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud. Inaltate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley, precum si aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.

   Resurse
   Bauxita, aur, cupru, argint, uraniu, nichel, nisipuri minerale, zinc, diamante, gaze naturale si petrol.

   Transport
   Fiecare colonie australiana si-a realizat propria retea de cale ferata inainte de a deveni stat in cadrul federatiei astfel ca ecartamentul difera de la un stat la altul. O sponsorizare a guvernului a demarat numeroase programe de standardizare a cailor ferate si privatizarea serviciilor acestora.
   A fost demarat un proiect de extindere a liniei transcontinentale, care porneste din Alice Spring catre Darwin. Lungimea totala a cailor ferate se intinde pana la 9.528 de km. De asemenea lungimea totala a drumurilor este de 811.601 km. Peste 40% din lungimea drumurilor sunt pavate, incluzand peste 16.000 de km de sosele. Orasele sunt conectate printr-o retea ieftina de autobuze.Reteaua de servicii aeriene deserveste chiar si orasele cele mai indepartate.
   Transportul aerian intern, transporta anual peste 25 de milioane de pasageri anual. Datorita distantelor lungi dintre orase si conditiilor ideale de zbor, australienii sunt obisnuiti mai mult cu transportul aerian. Aeroporturile sunt asezate in apropierea capitalelor continetului si in apropierea oraselor Cairns si Townsville.
   Transportul pe apa este foarte important pentru economia Australiei. Cele mai importante porturi sunt: Melbourne, Sydney, si Fremantle (in vest)

   Puncte turistice
   Sydney: Opera, Podul Porto, the Rocks; Melbourne- Marea Bariera de Corali: corali, Insula Bedarra; Atherton- Tablelands (jungla)- Minele de fier din Charters Towers; Orasul mort din Coolgardie; Parcul National Kakadu; Ayers Rock- nu departe de Alice Springs; Tasmania: Hobart (Battery Point – cartierul din perioada coloniala, precum si vechea temnita din port Arthur)
  
   Repere
   * Din 1992 obtinerea cetateniei australiene nu mai este conditionata de juramantul de credinta fata de Coroana Britanica.
   * Statul ueensland este cunoscut ca Tara Oilor.Aici se gasesc cele mai numeroase turme de oi din lume.
   * In 2000, a avut loc Olimpiada de la Sydney
   * In 1996, Curtea Suprema a acordat dreptul propriettate aborigenilor pentru pamanturile pe care le arendau de la stat. Astfel, aborigeniiau primit 8% din teritoriul tarii, 12% din teritoriu fiind proprietate privata, iar restul apartinand Coroanei Marii Britanii.

   SURSA 02
 
- Suprafata : 7.682.300 km patrati
- Populatia : 17.746.600 locuitori
- Capitala : Cambera
- Cel mai mare oras : Sydney
- Limba oficiala : Engleza
- Moneda : dolarul australian

   Caracteristici geografice
   Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent . Este , de asemenea , cea mai joasa si mai plata intindere de uscat si continentul cel mai secetos . Contine mai mult desert decat orice alt continent .:doua treimi :intinderea sunt de aride sau semiaride.Are o linie de coasta de linire de coasta foarte scurta pentru o suprafata atat de mare:in afara Golfului Carpentaria si a marelui Golf Australian , sunt foarte putine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coasta .
   Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief : nu exista rauri mari , iar muntii sunt josi . Cel mai inalt varf australian , Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m , mai putin de jumatate din inaltimea Mont Blanc-ului.
Continentul poate fi impartit in trei regiuni principale : Scutul Australiei de Vest , Platoul Estic si Marele Bazin Artezian . Scutul este un podis care se suprapune in mare parte cu statul Australiei de Vest , format in principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani . Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem si Podisul Kimberly din nord-vest . Platoul Estic este o regiune muntoasa cu o latime de aproximativ 500 km , care formeaza Muntii Marii cumpene de Ape . Varfurile cele mai inalte au o inaltime de numai 1.500 m . Muntii New England si Muntii Albastrii din sud au inaltimi intre 900-1.500 m.
   Intre Scutul Vestic si Platoul Estic sunt trei bazine interioare -Bazinul Murray , Bazinul Carpentaria , Bazinul Eyre . Acestea se numesc impreuna Marele Bazin Artezian , care are in cea mai mare parte mai putin de 300 m peste nivelul marii . In nord , partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundat de Golful Carpentaria . Bazinul Eyre contine Lacul Eyre care la 15 m sub nivelul marii este cel mai jos din Australia . Intersectarea Desertului Simpson cu aceste bazine interioare estompeaza distinctiile fizice dintre aceste regiuni
   In Australia activitatea vulcanica a incetat doar in ultimele milioane de ani si exista multa activitate seismica in Platoul Estic si Vestic.
   Cealalta caracteristica geografica importanta a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului . Marea Bariera de Corali , cel mai mare recif coralier din lume , are o lungime de peste 2.000 km si este clar vizibila din cosmos.

   Clima
   Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa. Vara, care tine din decembrie pana-n februarie , exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius . Unele parti sunt umede , in general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania . Efectele neplacute sunt intr-o oarecare atenuate de brize vestice racoroase care sufla in tot timpul anului . In zone restranse din Australia de Sud si Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pana in august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie . Coasta nord-vestica tropicala are ierni secetoase si veri umede : aici ploile sunt tropicale si exista conditii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii ; totusi , in alte parti , zapada este extrem de rara . Orasul nordic Darwin are o temperatura medie de 30 grade Celsius vara si 27 iarna , cantitatea medie de precipitati fiind de 150 cm , cea mai mare parte cazand vara . La Sydney , pe coasta de nord-est , cantitatea de precipitati este de aproape 120 cm , cazand in tot timpul anului . Partea cea mai racoroasa a tarii este Hobart din Tasmania , cu o temperatura medie de 17 grade Celsius vara si 12 iarna . In Perth , din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitatii pe an si temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius ( ianuarie ) si 13 ( iulie ).

   Vegetatia Naturala
   Vegetatia este dominata de plante perene cu frunze tari , cu frunze bine adaptate pentru supravietuirea in regiuni aride . Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcam . Zonele de vegetatie ale Australiei corespund in mare parte cu zonele de clima . Padurile tropicale de pe coasta nordica si nord-vestica contin palmieri , pini , ferigi de copac si mangrove in mlastinile de coasta . Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate,mai dese pe coasta de est, constand din palmieri , ferigi de copac si eucalipt.
   Versantii vestici ai Muntilor Marii Cumpene de Ape contin paduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbusti, acoperind 9% din uscat.
   Campia , spre sud de Tropicul Capricornului si padurea de savana, spre nord , constituie 26% din continent . In regiunile cele mai aride sunt raspandite plante mici precum sfecla si arbustii cu fructe . Regiunile cele mai secetoase ale Australiei contin planta mulga , un salcam cu o mare importanta furajera . In sud-vest cresc arbori valorosi cu lemn de esenta tare , precum jarra si kauri .
   Depresiunea Australiana de Vest consta din roci dure, foarte vechi, si ocupa aproape intregul stat al Australiei de Vest si partile invecinate ale Teritoriului de Nord si Australiei de Sud . Inaltate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanturi muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley , precum si aflorimente izolate de roci , cum este Muntele Ayers .

   Agricultura
   Terenul arabil este cultivat in proportie de 80 % . Australia este un important producator si exportator de produse agricole . Cultura principala este cea de grau . Productia de fructe este concentrata in regiuni umede sau irigate . Principalele fructe cultivate sunt : fructele de padure , strugurii , merele , bananele si ananasul.

   Economia
   Economia foarte dezvoltata a Australiei se bazeaza pe aportul finantelor , industriei si al serviciilor . Australia este unul dintre principalii producatori de lana , grau , carne , produse lactate , zahar si fructe ai lumii . Bogatia sa minerala este mare . Industria prelucratoare este concentrata in jurul oraselor mari . Principalele produse sunt : autovehiculele , avioanele , instalatiile electrice , produsele chimice si textile . Parteneri de comert : Japonia , S.U.A. , Coreea de Sud , Noua Zeelanda , Singapore , Marea Britanie si Hong Kong .

   Fauna
   Australia are multe specii unice de animale si plante : canguri mari si mici,ursi koala si ursi marsupiali.Ornitorincul cu cioc de rata si furnicarul tepos sunt mamifere ce depun oua ( monotrene ) ,specifice Australiei.Cainele dingo este un membru al familiei cainilor si se crede ca a fost introdus in Australia cu circa 30.000 de ani in urma.
   Pasarile sunt,de asemenea,foarte variate : cocosul de eucalipt,cacaduul,pasarea lira ,papagalul,kookaburra si marea pasare nezburatoare emu.

   Populatia
   Pana la sfarsitul secolului XX populatia a fost remarcabil de omogena datorita restrictiilor de imigrare non-europeana.Majoritatea australienilor a fost de origine britanica si din regiunile locuite de albi ale Comunitatii Britanice a Natiunilor Unite.Religia principala a fost si ramane crestinismul,predominand romano-catolicii si anglicanii.Cel mai mare grup de culoare il formeaza aborigenii,nativii Australiei care au fost acolo cand au sosit europenii.
   Australia are rata natalitatii si mortalitatii scazute.Stiinta de carte este de aproape 100%.Cel mai mare oras este Sydney,urmat de Melbourne,Brisbane,Perth,Adelaide,Hobart si Darwin.

   Transportul
   Austrailia are 38.670 km de cai ferate in posesia guvernului si 1.610 km cai ferate private.Aproximativ 50% din drumurile Australiei sunt pavate.Exista aprox. 8,8 milioane de masini si peste 1 milion de autocamioane si autobuze.
Transportul aerian este important.Cel mai mare aeroport international si principalul punct de intrare in tara este la Sydney. 

   SURSA 03
 
   Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura ţară ce ocupă un întreg continent fiind cea mai vastă din Australasia/Oceania. Ca suprafaţă în clasamentul mondial Australia ocupă locul şase. Pe lîngă teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania. Australia este o federaţie şi o monarhie constituţională parlamentară.

   Geografie
   Australia este a sasea ţară din lume ca mărime şi cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joasă şi mai plată întindere de uscat şi continentul cel mai secetos. Conţine mai mult deşert decât orice alt continent: două treimi din suprafaţă este aridă sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o suprafaţă atât de mare: în afara Golfului Carpentaria şi a marelui Golf Australian, sunt foarte puţine golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coastă. Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari, iar munţii sunt joşi. Cel mai înalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la graniţa dintre New South Wales şi Victoria are o înălţime de numai 2.228 m, mai puţin de jumătate din înălţimea Mont Blanc-ului.
   Continentul poate fi împărţit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic şi Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiş care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem şi Podisul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lăţime de aproximativ 500 km, care formează Munţii Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500 m. Munţii New England şi Munţii Albastrii din sud au înălţimi între 900-1.500 m.
   Între Scutul Vestic şi Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc împreună Marele Bazin Artezian, care are în cea mai mare parte mai puţin de 300 m peste nivelul mării. În nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conţine Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mării este cel mai jos din Australia. Intersectarea Deşertului Simpson cu aceste bazine interioare estompează distincţiile fizice dintre aceste regiuni.
   În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele milioane de ani şi există multă activitate seismică în Platoul Estic şi Vestic. Cealaltă caracteristică geografică importantă a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2.000 km şi este clar vizibilă din cosmos.

   Vecinii Australiei
* La nord statele: Indonezia, Timorul de Est şi Papua Noua Guinee
* Insulele mai însemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee şi Timor
* La sud: Antarctica
* La nord-est: Insulele din Pacific
* La sud-est: Noua Zeelandă;

   State şi teritorii
Australia cuprinde 6 state şi mai multe teritorii. Cele şase state sunt: New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria şi Western Australia. Dintre teritorii cele mai importante sunt: Northern Territory (NT) şi Australian Capital Territory (ACT).

   Oraşe * Canberra
* Sydney
* Melbourne
* Adelaide
* Perth
* Brisbane
* Hobart
* Darwin

   Clima
   Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. Vara, care ţine din decembrie pana-n februarie, există valuri de căldură frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele părţi sunt umede, în general regiunile de coastă estice şi Insula Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o oarecare atenuare de brize vestice răcoroase care suflă în tot timpul anului. In zone restrânse din Australia de Sud şi Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pâna în august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si există condiţii musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totuşi, in alte parţi, zăpada este extrem de rară. Oraşul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius vara şi 27 iarna, cantitatea medie de precipitaţi fiind de 150 cm, cea mai mare parte cazând vara. La Sydney, pe coasta de nord-est, cantitatea de precipitaţi este de aproape 120 cm, cazând in tot timpul anului. Partea cea mai racoroasă a ţării este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17 grade Celsius vara şi 12 iarna. In Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitaţii pe an şi temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (ianuarie) si 13 (iulie).

   Vegetaţia Naturală
   Vegetaţia este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supravieţuirea în regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetaţie ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică si nord-vestică conţin palmieri, pini, ferigi de copac şi mangrove în mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac şi eucalipt.
   Versanţii vestici ai Munţilor Marii Cumpene de Ape conţin păduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbuşti, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului şi pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile cele mai aride sunt răspândite plante mici precum sfecla şi arbuştii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conţin planta mulga, un salcâm cu o mare importanţă furajeră. In sud-vest cresc arbori valoroşi cu lemn de esenţă tare, precum jarra şi kauri.
   Depresiunea Australiană de Vest constă din roci dure, foarte vechi, şi ocupă aproape întregul stat al Australiei de Vest şi părţile învecinate ale Teritoriului de Nord şi Australiei de Sud. Înălţate deasupra nivelului acstei depresiuni, exista mai multe lanţuri muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley, precum şi aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.

   Patrimoniul mondial UNESCO
   Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Australia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):
* 1981 Marele Recif de Corali
* 1981, 1987, 1992 Parcul Naţional Kakadu
* 1981 Zona lacustră Willandra
* 1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest
* 1982 Grupa de insule Lord Howe
* 1986, 1994 Rezervaţiile forestiere umede din estul Australiei
* 1987, 1994 Parcul Naţional Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)
* 1988 Parcul Naţional Wet Tropics în Queensland
* 1991 Parcul Naţional Shark Bay din vestul Australiei
* 1992 Insula Fraser
* 1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
* 1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard şi McDonald
* 1997 Insula Macquarie
* 2000 Zona montană Greater Blue
* 2003 Parcul Naţional Purnululu
* 2004 Clădirea regală de expoziţii şi grădinile Carlton
* 2007 Opera din Sydney 

sursa:ipedia.ro