Trunchiul cerebral - parte a sistemului nervos intracranian

Parte a sistemului nervos intracranian (encefal) care face tranzitia intre creier si maduva spinarii. Trunchiul cerebral este unit in spate cu creierul mic prin pedunculii cerebelosi. El este divizat in trei parti: bulbul rahidian, protuberanta inelara si pedunculii cerebrali. Substanta cenusie centrala este fragmentata in nuclei, care constituie originea ultimilor zece nervi cranieni. Substanta alba este reprezentata de fascicule lungi dintre care unii, ascendenti, sunt senzitivi (cai ale sensibilitatii de suprafata si ale sensibilitatii profunde), altii, descendenti, fiind motori (fascicul piramidal si cai extrapiramidale). Trunchiul cerebral delimiteaza, impreuna cu creierul mic, o cavitate umpluta cu lichid cefalorahidian, cel de al 4-lea ventricul. Centrii respiratori vitali se situeaza la nivelul sau.
Patologie - Trunchiul cerebral poate fi sediul traumatismelor, tumorilor sau al inflamatiilor de origine degenerativa, infectioasa sau vasculara.
TRUNCHIUL CEREBRAL
Format din trei etaje:
- Bulb
- Puntea lui Varolio
- Pedinculii cerebrali
Bulbul si puntea au o portiune ventrala, in care predomina substanta alba si o portiune dorsala, unde predomina substanta cenusie.
Mezencefalul prezinta trei portiuni:
- Anterioara, reprezentata de picioarele pedunculilor cerebrali
- Mijlocie, unde se afla nucleul rosu si substanta neagra
- Lama cvadrigemina , formata din patru coliculi.
Fata ventrala a truchiului are trei etaje: bulbar, pontin si peduncular.
1. Etajul BULBAR:
- Are ca limita superioara santul bulbo-pontin
- Cordoanele anterioare ale maduvei spinarii devin piramide bulbare
- Lateral, se gasesc santurile antero-laterale, iar in afara acestora, cordoanele laterale, care le continua pe cele din maduva se transforma in oliva bulbara. Se mai gasesc si pedunculii cerebelosi inferiori care fac legatura dintre bulb si cerebel.
2. Etajul PONTIN:
- Limita inferioara: santul bulbo-pontin
- Limita superioara: santul ponto-mezencefalic
- Reprezinta o banda transversala de substanta alba.
- Pe linia mediana: santul arterei bazilare
- Se opserva piramidele pontine, in profunzimea carora trec fibrele fascicolului piramidal
- Pedunculii cerebelosi mijlocii, care fac legatura dintre punte si cerebel.
3. Etajul PEDUNCULAR:
- Limita inferioara: santul ponto-mezencefalic
- Limita superioara: chiasma optica
- Remarcam picioarele pedunculilor cerebrali, care sunt doua cordoane de substanta alba.
- Legatura cu cerebelul se face prin intermediul pedunculilor cerebelosi superiori.
Fata dorsala a trunchiului cerebral:
Poate si vazuta numai dupa indepartarea cerebelului, de care este separata de ventriculul IV
1. Etajul BULBAR:
2. Etajul FOSEI RONBICE
- Prezinta podisul ventriculului IV
- Se gaseste apeductul lui Sylvius, un canal prin care ventricului IV comunica cu ventriculul III.
3. Etajul PEDUNCULAR 


Trunchiul cerebral se află situat în continuarea măduvei spinării şi este format din 3 părți: bulbul rahidian, puntea lui Varolio, mezencefal. Bulbul rahidian este delimitat de măduva spinării prin decusaţia piramidală, iar puntea lui Varolio prin șanțul bulbo-potin. Puntea lui Varolio este dilimitată de mezencefal prin santul ponto-peduncular.
Puntea lui Varolio provine din metencefal, ca si cerebelul. Are un aspect cuboid, este dispusa transversal deasupra bulbului, intinzandu-se in lateral de la o emisfera cerebeloasa la alta. Are o fata anterioara, una posterioara, doua fete laterale si doua margini (una inferioara si una superioara).
Fata anterioara a puntii este strabatuta de un sant median longitudinal, in interiorul caruia se situeaza trunchiul cerebral bazilar (un vas de sange foarte important pentru creier). Pe marginile acestui sant se formeaza doua umflaturi ce se numesc piramidele pontine, prelungiri ale piramidelor bulbare.
Fetele laterale ale puntii se continua in sus cu pedunculii cerebelosi.
Fata anterioara este acoperita de cerebel, are o forma triunghiulara si formeaza jumatatea superioara a plafonului ventriculului 4 cerebral. In partea superioara se gaseste santul pontopeduncular, care desparte puntea de mezencefal, iar in partea inferioara se afla santul bulbopontin, care desparte puntea de bulbul rahidian.
Dispozitia substantei cenusii si albe la nivelul punții este similara cu cea de la nivelul bulbului (la exterior se afla substanta alba, iar la interior substanta cenusie, sub forma de nuclei). Substanta alba a puntii contine fibre longitudinal corticopontine (pleaca de la scoarta si se opresc in punte) si corticospinale (pleaca de la scoarta, trec prin punte si merg la maduva). De asemenea, contine fibre transversale ce pornesc din nucleii puntii, se incruciseaza pe linia mediana si formeaza tracturile pontocerebeloase ce merg la cerebel. Din insulele nucleare de la nivelul puntii pornesc fibre transversale si tot in aceste insule se opresc fibre longitudinale care vin de la formatiunile superioare sau inferioare.
Fibrele albe leaga nucleii Goll si Burdach, precum si nucleii senzitivi ai nervilor cerebrali cu cerebelul, cu nucleii subcorticali sau cu talamusul.
Substanta cenusie proprie puntii formeaza nucleii unor nervi cranieni, motori, senzitivi si vegetativi. Astfel, in punte isi au originea mai multi nervi, precum nervul trigemen, oculomotor, facial, acustico-vestibular.
Al treilea tip de substanta la nivelul puntii – substanta reticulata. Este situata in partea de mijloc a puntii, se compune din fibre si celule cu dispunere dezordonata, formand o substanta care se deosebeste si de cea alba si de cea cenusie, alcatuind insule sau nuclei mici. Aceste fibre alcatuiesc un fel de retea, ce contribuie nu doar la sustinere, ci intra chiar in alcatuirea tracturilor ascendente si descendente.
Functiile puntii lui Varolio:
* functia de integrare reflexa – la acest nivel, se inchid reflexul lacrimal, reflexul salivar, reflexul masticator, reflexul cornean, reflexul audiooculogir, reflexe secretorii, cum ar fi : reflexe sudoripare si sebacee ale fetei si pielii capului ; de asemenea se realizeaza contractia muschilor fetei, mimica expresiva, se regleaza miscarea laterala a globilor oculari si tonusul muscular
* functia de conducere – se conduc informatii din mediul extern si intern catre cortex, precum si mesajele de comanda catre organele de executie. Aceasta functie se indeplineste prin intermediul fasciculelor care trec prin punte in sens ascendent si descendent. 


sursa:ipedia.ro