Stomacul
Stomacul este situat in partea superioara stanga a abdomenului dumneavoastra, chiar sub coaste. in mod obisnuit, stomacul este un sac muscular gol, de aproximativ 25 cm lungime, care se poate largi pentru a incapea in el aproximativ 3 litri de mancare sau lichid. Cand stomacul dumneavoastra este gol, tesuturile sale se pliseaza, intr-un mod asemanator unui acordeon inchis. Pe masura ce stomacul se umple si se dilata, pliurile dispar treptat.
Stomacul dumneavoastra are doua functii principale. EI continua sa prelucreze mancarea, fragmentand-o in bucati mici si o stocheaza, eliberand-o gradat in intestinul subtire. in general, stomacul dumneavoastra are nevoie de 2 ore pentru a se goli dupa o masa hranitoare si cel putin 4 ore daca masa a fost bogata in grasimi.
Chiar inainte ca alimentele sa ajunga in stomac, acesta incepe sa secrete sucuri digestive. La vederea, mirosul si gustul alimentelor, creierul dumneavoastra trimite informatii de-a lungul nervilor gi, care semnaleaza ca mancarea sosi in curand. Nervul g trimite mesaje de la creier, care controleaza digestia, respiratia si circulatia. Mesajul pe care il trimite la stomac duce la eliberarea acetilcolinei. Aceasta substanta chimica amorseaza reactia in lant care declanseaza contractia stomacului si trimite semnale glandelor gastrice sa produca sucurile digestive. in conditii normale, stomacul dumneavoastra produce 1 pana la 1,5 litri de suc gastric in fiecare zi.
Cand alimentele sosesc din esofag, muschii din partea superioara a stomacului se relaxeaza pentru a le permite sa intre. Peretii stomacului, care sunt captusiti cu trei straturi musculare puternice, incep sa proceseze mancarea fragmentand-o in bucati din ce in ce mai mici. Sucul gastric iese prin micile deschizaturi ale glandelor care captusesc stomacul. Enzimele continute in el ajuta la descompunerea alimentelor pana cand acestea ajung sub forma unui lichid cremos, gros, denumit chim.
Acidul clorhidric este unul dintre multele sucuri gastrice. Acest acid folositor, dar coroziv ar putea dizol chiar stomacul in intregime, daca peretii acestuia nu ar fi captusiti de un strat aderent de mucus alcalin. Acidul clorhidric omoara bacteriile si microorganismele daunatoare, inghitite o data cu alimentele. Acidul gastric activeaza, de asemenea, pepsina, o enzima produsa de stomac care digera proteinele. Pepsina actioneaza, in principal, asupra laptelui. Altfel, in stomac au loc foarte putine procese chimice de digestie si absorbtie, cu exceptia absorbtiei aspirinei si alcoolului. Acestea trec rapid prin mucoasa stomacului si ajung direct in circulatia sanguina.
O data ce alimentele sunt bine amestecate, lurile contractile produse de musculatura imping continutul prin l pilorica spre portiunea superioara a intestinului subtire (duoden). Val pilorica, un alt sfincter muscular sub forma de inel, se deschide doar pentru a permite stomacului sa elibereze mai putin de 2,5 ml de alimente la un moment dat, in duoden. Restul alimentelor este retinut in stomac, pentru a fi in continuare prelucrat.
Stomacul prezinta mai multe regiuni anatomice:
• regiunea cardiala
• regiunea fundica
• regiunea corpului gastric
• regiunea antrului piloric
• regiunea canalului piloric
Histologic este alcatuit din 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa.
Mucoasa
Mucoasa prezinta numeroase pliuri ce dispar la distensia stomacului.
De asemenea, suprafata este brazdata de numeroase santuri putin adanci ce delimiteaza ariile gastrice cu dimensiuni de 1-4 mm. La nivelul unei arii se deschid la suprafata epiteliului mai multe milioane (3,5 mil.) de invaginari ale epiteliului gastric ce se numesc foveole gastrice = cripte gastrice. Acestea nu sunt glande ci la nivelul fundului lor se deschid canalele de secretie ale glandelor gastrice.
Epiteliul de acoperire este epiteliu simplu cilindric, alcatuit dintr-un singur tip de celule: celulele mucoase de suprafata care secreta mucus. Aceasta este o celula cillindrica, cu un nucleu oval, situat spre polul bazal, polul apical al celulei fiind clar care contine granule de secretie (cu mucus). Acelasi epiteliu exista si in cripte, numai ca exista mai putine granule de secretie si mai mici. La ME, aceste granule sunt dense la fluxul de electroni. Rolul acestor celule mucoase este de a secreta un mucus neutru. O parte din acest mucus se varsa in cavitatea gastrica si intra in componenta sucului gastric iar alta parte are rol de protectie impotriva acidului clorhidric.
Corionul permite diferentierea celor trei regiuni histologice ale stomacului:
• regiunea cardiala - contine cripte putin adanci (1/4 din grosimea corionului) si glande tubulare ramificate.
• regiunea corpului si fundului stomacului - contine cripte lungi (1/2 din grosimea corionului) si glande sinuoase .
• regiunea pilorica (antrul si canalul piloric) - contine cripte scurte si glande lungi, drepte, cu lumen stramt, care se pot bifurca la capete.
• Glandele cardiale si pilorice contin in principal celule mucoase.
Glandele de la nivelul fundului si corpului gastric sunt glandele gastrice propriu-zise. Ele sintetizeaza HCl si enzimele digestive. Ele contin urmatoarele tipuri celulare:
• celule mucoase ale colului
• celule parietale (oxintice)
• celule principale (pepsinogene)
• celule nediferentiate
• celule ce apartin sistemului neuroendocrin difuz.
Musculara
La nivelul stomacului se afla cea mai groasa zona a tunicii musculare. Fibrele musculare netede sunt situate in trei straturi:
• intern - oblic
• mijlociu - circular
• extern - longitudinal
Fibrele musculare oblice se gasesc doar la nivelul cardiei si corpului gastric.
Fibrele circulare sunt dispuse intr-un strat continuu, in toate regiunile stomacului. Ele formeaza sfincterele.
Fibrele longitudinale sunt intr-un strat discontiinuu si se concentraza de-a lungul celor doua curburi ale stomacului.
Rolul stomacului
* Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care la om şi unele animale este continuată la nivel intestinal.
* Prin pH-ul acid al sucului gastric se realizează distrugerea bacteriilor, cu excepţia unora ca Helicobacter pylori care se dezvoltă în mucoasa gastrică fiind în mod frecvent răspunzător de ulcerul gastric.
* Stomacul are un rol şi de depozitare a hranei, numai după golirea intestinului va fi admis a unei noi cantităţi de hrană predigerată.
Anatomia stomacului
* La o examinare exterioară a stomacului observăm marea şi mica curbură a stomacului (Curvatura major şi Curvatura minor) fiind acoperit de o membrană (Omentum majus und minus).
* Cardia este intrarea în stomac din esofag (Oesophagus).
* Zona fundică fundus este partea stomacului situat mai sus de cardie de obicei plin cu gaze.
* Corpus corpul stomacului este partea cea mai mare a stomacului.
* Corpus se termină cu orificiul piloric Pylorus care face legătura cu o zonă mai dilatată Antrum pyloricum continuat cu o porţiune îngustată Canalis pyloricus care se termină cu un sfincter muscular (Musculus sphincter pylori) cu orificiul piloric Ostium pyloricum.
* Vase de sânge ce irigă stomacul Truncus coeliacus
* Ganglioni limfatici: ganglionii limfatici ai stomacului
Sursa:ipedia.ro
Stomacul dumneavoastra are doua functii principale. EI continua sa prelucreze mancarea, fragmentand-o in bucati mici si o stocheaza, eliberand-o gradat in intestinul subtire. in general, stomacul dumneavoastra are nevoie de 2 ore pentru a se goli dupa o masa hranitoare si cel putin 4 ore daca masa a fost bogata in grasimi.
Chiar inainte ca alimentele sa ajunga in stomac, acesta incepe sa secrete sucuri digestive. La vederea, mirosul si gustul alimentelor, creierul dumneavoastra trimite informatii de-a lungul nervilor gi, care semnaleaza ca mancarea sosi in curand. Nervul g trimite mesaje de la creier, care controleaza digestia, respiratia si circulatia. Mesajul pe care il trimite la stomac duce la eliberarea acetilcolinei. Aceasta substanta chimica amorseaza reactia in lant care declanseaza contractia stomacului si trimite semnale glandelor gastrice sa produca sucurile digestive. in conditii normale, stomacul dumneavoastra produce 1 pana la 1,5 litri de suc gastric in fiecare zi.
Cand alimentele sosesc din esofag, muschii din partea superioara a stomacului se relaxeaza pentru a le permite sa intre. Peretii stomacului, care sunt captusiti cu trei straturi musculare puternice, incep sa proceseze mancarea fragmentand-o in bucati din ce in ce mai mici. Sucul gastric iese prin micile deschizaturi ale glandelor care captusesc stomacul. Enzimele continute in el ajuta la descompunerea alimentelor pana cand acestea ajung sub forma unui lichid cremos, gros, denumit chim.
Acidul clorhidric este unul dintre multele sucuri gastrice. Acest acid folositor, dar coroziv ar putea dizol chiar stomacul in intregime, daca peretii acestuia nu ar fi captusiti de un strat aderent de mucus alcalin. Acidul clorhidric omoara bacteriile si microorganismele daunatoare, inghitite o data cu alimentele. Acidul gastric activeaza, de asemenea, pepsina, o enzima produsa de stomac care digera proteinele. Pepsina actioneaza, in principal, asupra laptelui. Altfel, in stomac au loc foarte putine procese chimice de digestie si absorbtie, cu exceptia absorbtiei aspirinei si alcoolului. Acestea trec rapid prin mucoasa stomacului si ajung direct in circulatia sanguina.
O data ce alimentele sunt bine amestecate, lurile contractile produse de musculatura imping continutul prin l pilorica spre portiunea superioara a intestinului subtire (duoden). Val pilorica, un alt sfincter muscular sub forma de inel, se deschide doar pentru a permite stomacului sa elibereze mai putin de 2,5 ml de alimente la un moment dat, in duoden. Restul alimentelor este retinut in stomac, pentru a fi in continuare prelucrat.
Stomacul prezinta mai multe regiuni anatomice:
• regiunea cardiala
• regiunea fundica
• regiunea corpului gastric
• regiunea antrului piloric
• regiunea canalului piloric
Histologic este alcatuit din 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa.
Mucoasa
Mucoasa prezinta numeroase pliuri ce dispar la distensia stomacului.
De asemenea, suprafata este brazdata de numeroase santuri putin adanci ce delimiteaza ariile gastrice cu dimensiuni de 1-4 mm. La nivelul unei arii se deschid la suprafata epiteliului mai multe milioane (3,5 mil.) de invaginari ale epiteliului gastric ce se numesc foveole gastrice = cripte gastrice. Acestea nu sunt glande ci la nivelul fundului lor se deschid canalele de secretie ale glandelor gastrice.
Epiteliul de acoperire este epiteliu simplu cilindric, alcatuit dintr-un singur tip de celule: celulele mucoase de suprafata care secreta mucus. Aceasta este o celula cillindrica, cu un nucleu oval, situat spre polul bazal, polul apical al celulei fiind clar care contine granule de secretie (cu mucus). Acelasi epiteliu exista si in cripte, numai ca exista mai putine granule de secretie si mai mici. La ME, aceste granule sunt dense la fluxul de electroni. Rolul acestor celule mucoase este de a secreta un mucus neutru. O parte din acest mucus se varsa in cavitatea gastrica si intra in componenta sucului gastric iar alta parte are rol de protectie impotriva acidului clorhidric.
Corionul permite diferentierea celor trei regiuni histologice ale stomacului:
• regiunea cardiala - contine cripte putin adanci (1/4 din grosimea corionului) si glande tubulare ramificate.
• regiunea corpului si fundului stomacului - contine cripte lungi (1/2 din grosimea corionului) si glande sinuoase .
• regiunea pilorica (antrul si canalul piloric) - contine cripte scurte si glande lungi, drepte, cu lumen stramt, care se pot bifurca la capete.
• Glandele cardiale si pilorice contin in principal celule mucoase.
Glandele de la nivelul fundului si corpului gastric sunt glandele gastrice propriu-zise. Ele sintetizeaza HCl si enzimele digestive. Ele contin urmatoarele tipuri celulare:
• celule mucoase ale colului
• celule parietale (oxintice)
• celule principale (pepsinogene)
• celule nediferentiate
• celule ce apartin sistemului neuroendocrin difuz.
Musculara
La nivelul stomacului se afla cea mai groasa zona a tunicii musculare. Fibrele musculare netede sunt situate in trei straturi:
• intern - oblic
• mijlociu - circular
• extern - longitudinal
Fibrele musculare oblice se gasesc doar la nivelul cardiei si corpului gastric.
Fibrele circulare sunt dispuse intr-un strat continuu, in toate regiunile stomacului. Ele formeaza sfincterele.
Fibrele longitudinale sunt intr-un strat discontiinuu si se concentraza de-a lungul celor doua curburi ale stomacului.
Rolul stomacului
* Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care la om şi unele animale este continuată la nivel intestinal.
* Prin pH-ul acid al sucului gastric se realizează distrugerea bacteriilor, cu excepţia unora ca Helicobacter pylori care se dezvoltă în mucoasa gastrică fiind în mod frecvent răspunzător de ulcerul gastric.
* Stomacul are un rol şi de depozitare a hranei, numai după golirea intestinului va fi admis a unei noi cantităţi de hrană predigerată.
Anatomia stomacului
* La o examinare exterioară a stomacului observăm marea şi mica curbură a stomacului (Curvatura major şi Curvatura minor) fiind acoperit de o membrană (Omentum majus und minus).
* Cardia este intrarea în stomac din esofag (Oesophagus).
* Zona fundică fundus este partea stomacului situat mai sus de cardie de obicei plin cu gaze.
* Corpus corpul stomacului este partea cea mai mare a stomacului.
* Corpus se termină cu orificiul piloric Pylorus care face legătura cu o zonă mai dilatată Antrum pyloricum continuat cu o porţiune îngustată Canalis pyloricus care se termină cu un sfincter muscular (Musculus sphincter pylori) cu orificiul piloric Ostium pyloricum.
* Vase de sânge ce irigă stomacul Truncus coeliacus
* Ganglioni limfatici: ganglionii limfatici ai stomacului
Sursa:ipedia.ro
0 comments: