Invatarea – context sau reflex?
Invatam cat traim. De la lectiile predate la scoala pana la concluziile la care ajungem in urma experientelor, cautam, procesam si traim dupa harti mentale voit obiective si reguli emotionale subiective, acordam sens pentru a ne incadra coerent in lume. Cum invatam exact? Suntem dependenti de context sau ni-l construim singuri? Exista tendinte naturale ale mintii sau totul e obisnuinta?
O data ce informatiile trec printr-o retea de celule nervoase din creier, acestea sunt procesate. Pentru a "analiza" o informatie noua, celulele nervoase formeaza conexiuni care nu au mai existat pana in acel moment sau le repeta pe cele deja existente, daca informatiile au legatura cu o experienta traita. Cu cat aceste legaturi sunt "antrenate" mai des, cu atat mai simplu ne e sa interiorizam informatia.
Cum invatam?
Independent de sistemul de educatie in care ne formam un "program" specific de invatare, cercetatorii din domeniu au identificat cateva principii naturale ale procesului de invatare.
• Creierul poate procesa mai multe activitati in acelasi timp.
Nu e vorba de o capacitate de multitasking iesita din comun, ci de functii simple, pe care le folosim in fiecare zi, de exemplu asocierea gustului cu mirosul.
• Cautarea de sens este o capacitate innascuta si se produce prin procesul de "patterning"
Una din functiile de baza ale mintii omenesti este cea de a da sens experientelor. Patterning-ul se refera atat la o "harta" a lumii pe care fiecare o construieste in functie de experiente, cat si la creativitatea cu care "umplem golurile", ajungand astfel la o viziune unica, personala.
• In procesul de patterning, emotiile sunt critice
Aminteste-ti de asocierile din copilarie - profesorul din cauza caruia nu te-ai putut apropia de o materie sau momentele in care frica de a fi pedepsit sau judecat ti-au influentat randamentul intr-un domeniu.
• Procesul de invatare este potentat de provocari si limitat de emotii negative
Mintea invata cel mai bine (adica face cele mai multe conexiuni) cand functioneaza intr-un context care provoaca, care implica riscul. In situatiile in care mintea noastra percepe o amenintare in mediul din jur, are tendinta de a se bloca si de a face mai putine conexiuni.
Teoriile invatarii mai precizeaza ca feedback-ul este mai valoros atunci cand apare intr-o situatie reala, aplicata, decat atunci cand vine din partea unei figuri autoritare, ca oamenii invata intotdeauna mai bine atunci cand rezolva probleme reale si nu in ultimul rand, ca persoanele cu o capacitate crescuta de problem-solving sunt cele care rad mai mult!
In concluzie, un context "brain-friendly", care sa sustina tendintele naturale ale creierului in procesul de invatare trebuie construit cu grija, pe directii creative si "presarat" cu provocari.
Cum invatam?
Independent de sistemul de educatie in care ne formam un "program" specific de invatare, cercetatorii din domeniu au identificat cateva principii naturale ale procesului de invatare.
• Creierul poate procesa mai multe activitati in acelasi timp.
Nu e vorba de o capacitate de multitasking iesita din comun, ci de functii simple, pe care le folosim in fiecare zi, de exemplu asocierea gustului cu mirosul.
• Cautarea de sens este o capacitate innascuta si se produce prin procesul de "patterning"
Una din functiile de baza ale mintii omenesti este cea de a da sens experientelor. Patterning-ul se refera atat la o "harta" a lumii pe care fiecare o construieste in functie de experiente, cat si la creativitatea cu care "umplem golurile", ajungand astfel la o viziune unica, personala.
• In procesul de patterning, emotiile sunt critice
Aminteste-ti de asocierile din copilarie - profesorul din cauza caruia nu te-ai putut apropia de o materie sau momentele in care frica de a fi pedepsit sau judecat ti-au influentat randamentul intr-un domeniu.
• Procesul de invatare este potentat de provocari si limitat de emotii negative
Mintea invata cel mai bine (adica face cele mai multe conexiuni) cand functioneaza intr-un context care provoaca, care implica riscul. In situatiile in care mintea noastra percepe o amenintare in mediul din jur, are tendinta de a se bloca si de a face mai putine conexiuni.
Teoriile invatarii mai precizeaza ca feedback-ul este mai valoros atunci cand apare intr-o situatie reala, aplicata, decat atunci cand vine din partea unei figuri autoritare, ca oamenii invata intotdeauna mai bine atunci cand rezolva probleme reale si nu in ultimul rand, ca persoanele cu o capacitate crescuta de problem-solving sunt cele care rad mai mult!
In concluzie, un context "brain-friendly", care sa sustina tendintele naturale ale creierului in procesul de invatare trebuie construit cu grija, pe directii creative si "presarat" cu provocari.
Tehnologie, invatare si… creativitate?
Tehnologia face pasi rapizi spre a schimba paradigma educationala. Youtube a revolutionat continutul video si e-learning-ul castiga teren in fata predarii academice clasice, gadget-urile multifunctionale incep sa fie mai folosite decat clasicul TV iar cultura colaborativa a Internetului (directia "open-source", proiecte de tipul Wikipedia)aduce relatiile umane la urmatorul nivel. Cum se vor reflecta toate aceste modificari culturale in felul in care invatam?
Orice schimbare aduce cu sine in primul rand critici, insa care ar fi beneficiile unei schimbari care sa integreze in mod creativ tehnologia in educatie?
Elevii ar putea fi motivati de feedback-ul instant disponibil in cazul folosirii tehnologiei in sala de curs. Poate ca si asumarea responsabilitatii ar fi un efect de dorit. Am spune la revedere scuzelor precum "Cainele mi-a mancat tema"…
Participarea. Poate peste cativa ani proiectele de scoala colaborative pot fi facute alaturi de elevi cu aceleasi interese, dar care nu se gasesc in aceeasi sala de curs. Sau in aceeasi tara. Dar isi fac tema la matematica impreuna sau isi verifica reciproc solutiile la problemele de fizica.
Scrierea corecta. Ganditi-va la posibilitatea existentei unui editor de text care sa reaminteasca elevilor si studentilor regulile scrierii corecte, care sa salveze limba de la a deveni o victima a modei…
Monitorizare si evaluare. Pentru parintii pentru care carnetul de student este singura legatura cu activitatea de zi cu zi a copilului, cum suna un raport de activitate primit pe mail, din care poti scoate concluzii relevante apropo de punctele din educatia celui mic in care mai trebuie lucrat?
Sursa:descopera.ro
Accesibilitate. Folosind tehnici de "learning" avansate - sugestii vizuale, auditive, de "storytelling"( invatarea matematicii printr-un joc educational, cu personaje haioase - de exemplu , Scormonila din seria Matemagia) punctate cu absolut fiecare element existent in programa scolara, CD-urile educationale (in Romania, metoda Intuitext) si lectiile interactive pe computer pot fi o solutie pentru o aprofundare excelenta a informatiei de catre elev!
0 comments: