Istoria comunicatiilor - Istoria telefonului, telefonul mobil
Iata ca in 1908 exista deja si un patent pentru primul handset wireless, detinut de Nathan B. Stubblefield. Telefonia radio incepe sa fie folosita pentru prima oara la Clasa I a liniei de tren Hamburg-Berlin in 1926. Cel de-al doilea razboi mondial a crescut utilizarea telefoanelor radio, in special in tancuri, incepand cu 1939. Dupa razboi, in 1947, laboratoarele Bell propun celulele hexagonale pentru telefoane mobile, folosind celebra antena pe care o cunoastem astazi.
In 1954 Humphrey Bogart foloseste un telefon mobil real in masina sa, in filmul Sabrina, in care juca si Audrey Hepburn. 2 ani mai tarziu debuteaza primul telefon mobil automat (Mobiltelefonisystem A), lansat de catre Ericsson, in Suedia si cantarind 40 de kg. In '65 Ericsson lanseaza MTB, scazand greutatea terminalului la doar 9 kg, datorita tranzistorilor. In 1970 este lansat un sistem care permite deplasarea utilizatorului unui telefon mobil in mai multe zone, fara a pierde semnalul.
Anul urmator, ARP, prima retea comerciala de telefonie mobila este lansata in Finlanda. In data de 3 aprilie 1973 doctorul Martin Cooper de la Motorola ii da un telefon lui Joel Engel, seful echipei de cercetari de la AT&T Bell, de pe un prototip Motorola DynaTAC. Momentul marcheaza debutul retelelor 1G. In 1978 Bell lanseaza prima retea comerciala de telefonie mobila in Chicago, in vreme ce in 1982 Nokia produce primul sau telefon mobil, Mobira Senator.
Acesta opera in sistem analogic, iar aceasta tehnologie tocmai fusese aprobata de catre FCC, alocandu-i-se frecvente in benzile de 824-894 MHz. In 1983 Motorola DynaTAC 8000X este primul telefon mobil comercial disponibil in SUA. MTB nu se mai comercializeaza. Anul 1990 aduce aprobarea sistemului digital AMPS, inceputul sfarsitului pentru retelele analogice. In 1991 are loc primul apel comercial GSM din lume, efectuat cu ajutorul hardware-ului Nokia. Astfel debuteaza era 2G.
In 1993 ia nastere SMS-ul, in vreme ce in 1996 debuteaza Motorola StarTAC. Sarim in era moderna, in anul 2000, cand a fost lansata tehnologia 3G. In 2002 FCC a luat decizia de a inchide retelele analogice, in vreme ce in 2003 sunt lansate tehnologiile GPRS si EDGE. Anul 2007 este marcat de popularizarea conectivitatii 3G si lansarea lui iPhone. In sfarsit, retelele analogice sunt inchise definitiv, in anul 2008, in data de 19 februarie.
SURSA 02
Emil Giurgea (n. 1885 - d. 1950) a fost un fizician si profesor roman, unul din intemeietorii radiocomunicatiilor in Romania. A jucat un rol deosebit in introducerea si dezvoltarea radiotelegrafiei in Romania, a efectuat cercetari in domeniul telegrafiei fara fir si a activat ca profesor la Universitatea Bucuresti.
Lucrari publicate
* Wireless telegraphy in Romania and its contributions to the economic development of the country, Institutul economic romanesc, Bucuresti, 1926
* Recheches expérimentales sur la télégraphie sans fil, Bulletin de la Société Roumaine des Sciences de Bucarest, XXI, 1912, Nr. 5, p. 80-115.
* Relativ la infiintarea unui mare post de telegrafie fara fir in Bucuresti. Foloasele telegrafiei fara fir, Bucuresti, 1913 (publicat in Revista noua, Nr. 10)
SURSA 03
Ca mai toate evenimentele majore (bune şi rele) ce au avut loc după data de 4 iulie 1776, telefonul mobil “s-a născut” în anul 1973 pe măreţul tărâm american, deşi diverse concepte, planuri şi prototipuri au existat încă de la începutul secolului XX. Culmea, inventatorii sunt chiar Motorola , companie care în prezent e pe cale să abandoneze divizia de telefoane.
În data de 3 aprilie 1973, Dr. Martin Cooper (unul dintre managerii companiei americane), a fost prima persoană pământeană care a iniţiat un apel de pe telefonul mobil. La capătul firului fictiv s-a aflat nimeni altul decât Joel Engel, marele său rival de la Bell Labs (actualii Alcatel-Lucent), o altă companie în căutarea revoluţionării tehnologiei. Discuţia pe care au avut-o nu a fost din păcate înregistrată, însă există zvonuri cum că Engel ar fi plâns cu lacrimi de crocodil la aflarea veştii. S-a liniştit însă repede şi împreună cu inginerii de la Bell Labs s-a concentrat pe dezvoltarea reţelelor de telefonie mobilă.
De atunci, s-a lucrat din greu la realizarea a tot felul de prototipuri, iar abia în 1983 a apărut primul telefon mobil destinat utilizatorului final (eu, tu şi restul lumii), aprobat de către FCC pentru comercializare. Acesta a fost Motorola DynaTAC (model 8000x ) – un “obiect” privit cu suspiciune de neavizaţi, cu admiraţie de către persoanele pasionate de tehnologie.
Nu oricine îşi permitea însă acest telefon şi nu oricine era capabil să-l ţină în mână. Motorola DynaTAC (cunoscut drept şi telefonul lui Zack, din Saved by the Bell) costa 3995 $, măsura 330 mm lungime şi cântărea aproape 1 Kg (869 grame) – o cărămidă în toată regula. Puteai să vorbeşti la el maximum 30 de minute, iar timpul de stand-by cu greu atingea 8 ore. Nu mai zic că durata de încărcare a bateriei se ridica la 10 ore, mai mult decât autonomia. Acum, performanţele sale ne stârnesc reacţii ilare, dar să nu uităm că în cursa către ideal pornim întotdeauna de jos. Important este să existe acel început.
În perioada 1983 – 1989 şi-au făcut simţită prezenţa cinci modele DynaTAC, dar la finele anului 1989 au fost înlocuite de către un terminal mult mai aspectuos şi performant, este vorba despre Motorola MicroTAC 9800x (TAC = Total Area Coverage). Acesta din urmă venea împreună cu un dock special de încărcare şi avea un design de tip “flip”, cu o clapetă “elegantă” ce acoperea tastatura. Cu ea deschisă, ajungea la 229 mm lungime, dar designul compact permitea purtarea telefonului în buzunar. Oricum, cele 303 grame (asta dacă optai pentru o baterie slim, subţire şi uşoară) cereau imperios nişte buzunare rezistente.
MicroTAC, telefonul reprezentativ al anilor ’80, a fost disponibil în şapte versiuni (modele) şi s-a vândut până în 1991, la preţuri cuprinse între 2495 $ şi 3495 $.
Fani Nokia şi nu numai, vă întrebaţi ce a făcut gigantul finlandez în perioada pionieratului telefoniei mobile? Ei bine, Nokia a produs echipamente de comunicaţii comerciale şi militare încă din anii ’60, însă primul lor telefon GSM (Nokia 1011) a fost lansat după nouă ani de la apariţia lui DynaTAC, în 1992. Despre Nokia 1011 se ştie că avea nişte dimensiuni agreabile (195x60x45 mm) spre deosebire de cărămizile Motorola. Funcţiona în banda de 900 Mhz, iar în agendă încăpeau maximum 99 de numere.
În anul 1994 a fost scos din producţie, fiind înlocuit de către Nokia 2100 – primul telefon Nokia care a venit cu celebrul ringtone Nokia Tune, dar şi primul terminal ce oferea transfer de date, fax şi mesaje SMS. Finlandezii sperau să vândă măcar 400.000 de modele, dar Nokia 2100 a depăşit toate aşteptările atingând uimitoarea cifră de 20 de milioane de terminale vândute în întreaga lume.
Am vorbit despre apariţia telefoanelor mobile, dar desigur pentru ca ele să poată fi utilizate era necesară creearea unei reţele celulare. Prima reţea comercială de telefonie mobilă a fost NTT şi a apărut în anul 1979, în Japonia . Batrânul nostru continent a cunoscut revoluţia mobilă ceva mai târziu (de la mijlocul anului 1980), când scandinavii de la Nordic Mobile Telephone (NMT) au pus la punct prima generaţie (1G) de reţea celulară europeană.
Reţeaua GSM 2G (Second Generation), cea mai folosită în zilele noastre, există din 1991 mulţumită tot unei ţări scandinave – Finlanda.
In 2001 a venit şi a treia generaţie de reţele GSM (3G), de data aceasta din iniţiativa Japoniei , mai exact prin operatorul NTT DoCoMo. După cum probabil ştii, 3G a însemnat posibilitatea efectuării de apeluri video (pe lângă obişnuitele convorbiri vocale), dar şi accesul la Internet de pe telefonul mobil cu viteze de până la 384 Kbps.
"Moda anului 2008" se numeşte însă HSDPA (3,5G). Navigarea pe net în acest caz se face cu viteze de maximum 7.2 Mbps.
Anii '90
Telefoanele mobile din anii ’90 nu au avut parte de o evoluţie atât de rapidă aşa cum suntem obişnuiţi să vedem în zilele noastre. De la rudimentarele LCD-uri cu o linie de afişare s-a trecut la ecrane cu mai multe linii şi rezoluţie mai mare. Dimenisiunile şi greutatea s-au diminuat, iar autonomia bateriei a crescut simţitor. Totuşi, sunt destul de puţine exemplare de care ne aducem aminte, dar acelea sunt cu adevărat de referinţă şi nu concep să nu fie cunoscute de către oricine care pretinde că este mare pasionat de telefoane.
Principalii artizani
Cu siguranţă, cel mai performant terminal din această perioadă a fost Nokia 9000 Communicator - primul telefon business, lansat în 1996. La vremea aceea doar baştanii puteau spera la o asemenea minunăţie. Communicator-ul avea procesor Intel 386 şi sistem de operare GEOSTM. Ecranul, deşi monocrom, impresiona cu o rezoluţie de 640x200 pixeli – o rezoluţie excepţională, de care nu beneficiază multe terminale, chiar şi în ziua de azi.
În anii ’90, printre puţinii asiatici care au avut ceva de spus s-au numărat Sony. Telefoanele lor au primit laude în întreaga lume (ca de altfel toată gama lor de echipamente electronice), iar în 2001 şi-au unit forţele cu suedezii de la Ericsson pentru a crea telefoanele Sony-Ericsson, foarte apreciate în ziua de azi. Dacă îmi sugeraţi ceva de Panasonic, ei bine aceştia au avut o contribuţie mult prea mică la sfârşitul secolului XX, primul lor terminal fiind lansat în 1999.
Din anul 2000, evoluţia telefoanelor mobile a cunoscut o creştere exponenţială ce ne-a adus în ipostaza de spectatori muţi de uimire . Au apărut primele telefoane cu ecran color, cameră foto, player MP3 sau card de memorie, pentru ca mai târziu să fim martorii apariţiei îndrăgitelor telefoane multimedia (care cuprindeau mai multe astfel de dotări sau toate) şi serviciilor aferente (MMS).
sursa:ipedia.ro
0 comments: