Muzeul Grigore Antipa este o institutie publica de cultura cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, avand vechi traditii in ceea ce priveste activitatile educative, muzeologice si de cercetare in domeniul stiintelor naturii.
In cursul unei activitati de peste un secol si jumatate, patrimoniul specific al muzeului Grigore Antipa a fost permanent imbogatit, colectiile sale avand, in prezent, o incontestabila valoare stiintifica si culturala.
Acest patrimoniu a fost inca de la inceput valorificat prin modalitati de expunere care au venit in intampinarea dorintei de informare a publicului, contribuind la educarea si formarea a numeroase generatii in spiritul cunoasterii, respectarii si protejarii naturii.
Totodata, in cadrul Muzeului Grigore Antipa a fost desfasurata o intensa activitate stiintifica, muzeul bucurestean fiind o institutie fanion a cercetarii zoologice din Romania.
sursa: inromania.info
Learn more »
Creat in 1936 prin stradania prof. Dimitrie Gusti (1880-1955), intemeietorul scolii romanesti de sociologie, Muzeul Satului este unul dintre primele muzee etnografice din lume. Urmarind sa ofere o imagine cat mai concludenta a vietii taranilor, a spiritului lor de inventivitate, remarcabilului lor simt artistic, muzeul Satului incearca sa reconstituie, intr-un cadru natural generos, ambianta intima a fiecarei locuinte si reuseste acest lucru aducand, in jurul fiecarei gospodarii, hambarele, grajdurile si celelalte acareturi, gardurile lucrate din lemn, nuiele sau chirpici, portile modeste sau impunatoare, interioarele cu mobilierul specific, uneltele de munca, vasele, covoarele si alte tesaturi etc.
Muzeul Satului este amplasat intr-o admirabila zona verde, pe malul lacului Herastrau, muzeul reuneste aproximativ 300 de constructii (case, anexe, ateliere, biserici). Din Moldova au fost aduse 10 gospodarii, printre care: casa din Straja (datand din 1760) si casa din Fundu Moldovei cu foisor si prispa larga.
Dintre gospodariile dobrogene atrag atentia casa din Ostrov cu prispa sustinuta de stalpi frumos ornamentati, gospodaria lipoveneasca (1898) si cherhanaua, ambele din Jurilovca. Arhitectura populara din Muntenia este ilustrata, printre altele, de frumoasa gospodarie din Chiojdu, construita din bolovani si avand un foisor cu stalpi ciopliti si balustrada din scandura traforata. Din Oltenia au fost aduse doua locuinte arhaice (bordeiele din Draghiceni si Castranova), dar pe langa alte gospodarii din aceasta parte a tarii se impune casa din Curtisoara (inc. sec. XIX-lea), tipica pentru asezarile zonei de deal.
Transilvania ne ofera o mare diversitate de constructii: casa din Salciua (Tara Motilor) cu un acoperis enorm din paie, modesta casa din nuiele lipite cu lut din Dumitra, casa din Dragus, cu un exterior extrem de bogat in ornamente (stergare, ceramica smaltuita, paretare etc). Dintre instalatiile tehnice aflate in muzeu mentionam moara de vant din Dobrogea, atelierul de olarie din Horezu, pive si valtori actionate de apa.
sursa: inromania.info
Learn more »
In vechiul conac din satul Golesti, incepand inca inainte de cel de-al doiela razboi mondial, prin ingrijirea istoricului G.Fotino (apoi intre 1958 si 1963), a fost organizat un mare muzeu. Cladirea in care a fost amenajat a fost ridicata in 1640 si poarta amprenta specifica a monumentelor epocii lui Matei Basarab.
Chiar de la intrare poate fi admirata Fantana lui Golescu, care poarta o inscriptie de lauda la adresa lui Radu Golescu-vornicul (1746-1818). Intregul complex este inconjurat cu un zid inalt, avand in cele petru coturi turnuri de aparare. Deasupra intrarii incintei se ridica un foisor construit intre 1784 si 1807.
In 1859 el a fost distrus de cutremur, iar ce exista astazi este rezultatul restaurarilor. In mai 1821, aici a poposit si a dormit Tudor Vladimirescu; de aici a fost ridicat de oamenii lui Alexandru Ipsilanti si dus la Targoviste unde a fost ucis (27 mai 1821).
Sectia memoriala este organizata in conacul propriu-zis. Ultima renovare a conacului este din 1960. Aici se gaseste mobila din secolul 19, biblioteca si tablourile fratilor Golesti.
Este interesant aici sa vezi baia turceasca, unica constructie de acest gen din tara, care s-a pastrat integral. Ea a fost cladita in 1784.
De asemenea aici mai este si o biserica ridicata de Stroe leurdeanu in 1646, cu mobiler sculptat care dateaza din acea perioada.
Muzeul Golesti ( Muzeul Viticulturii si Pomiculturii din Romania ) reprezinta indeletnicirile de pomicultura si viticultura din Romania si are case (in proiect au fost 150) din diverse zone ale tarii.
Cei mai cunoscuti Golesti sunt : Dinicu Golescu (m.1830) , Zoe Golescu (m.1879) , Nicolae Golescu (m.1877) , Stefan Golescu (m.1874) , Radu Golescu (m.1882)
Learn more »
Localizat la intrarea in orasul Sighet, pe drumul dinspre Baia Mare, Muzeul Satului Maramuresean se alatura in 1981, Muzeului Etnografic al Maramuresului ca o sectie in aer liber.
S-a constituit ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca, fiind opera comuna a domnului Francisc Nistor si a actualului director al institutiei, domnul Mihai Dancus.
Prin structura sa, creeaza impresia unui sat tipic maramuresean.Ulite drepte (principale) si intortocheate, poteci si „prilazuri" alcatuiesc structura intima a asezarii si converg ca in toate satele maramuresene, spre biserica.
Pentru casele expuse in muzeu s-a folosit lemn cioplit de mesterii din zona, si ilustreaza locuinte tipice slave, evreiesti, maghiare, germane si romanesti din secolele 17 si 18. Acestea sunt pastrate in conditii foarte bune atat in interior cat si pe exterior, impreuna cu motivele originale de pe usi si inscriptiile in Chirilica si Araba.
sursa: inromania.info
Learn more »
Muzeul Astra din Sibiu este un muzeu etnografic in aer liber si detine in jurul a 150 monumente, amplasate nu intamplator ci pur si simplu a fost creat sat cu toate sectoarele si grupele tematice.
Proiectul de organizare in teren a monumentelor prevede gruparea lor in 4 sectoare tematice (dupa 1990 in 6 sectoare). Criteriul de dispunere a monumentelor in sectoare si grupe tematice, are la baza o structura comuna pornind de la materia prima, tehnologie, instrumentar si topologii specifice.
Ulterior, sectoarele tematice prevazute a fi completate cu instalatii si ateliere, au fost dezvoltate prin transferul unor gospodarii, spatiul in care tehnica populara si-a realizat cadrul contextual de civilizatie rurala. Fiecare sector din muzeul Asta trateaza un anumit fenomen de civilizatie populara.
sursa: inromania.info
Learn more »