Muzeul Satului

Creat in 1936 prin stradania prof. Dimitrie Gusti (1880-1955), intemeietorul scolii romanesti de sociologie, Muzeul Satului este unul dintre primele muzee etnografice din lume. Urmarind sa ofere o imagine cat mai concludenta a vietii taranilor, a spiritului lor de inventivitate, remarcabilului lor simt artistic, muzeul Satului incearca sa reconstituie, intr-un cadru natural generos, ambianta intima a fiecarei locuinte si reuseste acest lucru aducand, in jurul fiecarei gospodarii, hambarele, grajdurile si celelalte acareturi, gardurile lucrate din lemn, nuiele sau chirpici, portile modeste sau impunatoare, interioarele cu mobilierul specific, uneltele de munca, vasele, covoarele si alte tesaturi etc.

Muzeul Satului este amplasat intr-o admirabila zona verde, pe malul lacului Herastrau, muzeul reuneste aproximativ 300 de constructii (case, anexe, ateliere, biserici). Din Moldova au fost aduse 10 gospodarii, printre care: casa din Straja (datand din 1760) si casa din Fundu Moldovei cu foisor si prispa larga.

Dintre gospodariile dobrogene atrag atentia casa din Ostrov cu prispa sustinuta de stalpi frumos ornamentati, gospodaria lipoveneasca (1898) si cherhanaua, ambele din Jurilovca. Arhitectura populara din Muntenia este ilustrata, printre altele, de frumoasa gospodarie din Chiojdu, construita din bolovani si avand un foisor cu stalpi ciopliti si balustrada din scandura traforata. Din Oltenia au fost aduse doua locuinte arhaice (bordeiele din Draghiceni si Castranova), dar pe langa alte gospodarii din aceasta parte a tarii se impune casa din Curtisoara (inc. sec. XIX-lea), tipica pentru asezarile zonei de deal.

Transilvania ne ofera o mare diversitate de constructii: casa din Salciua (Tara Motilor) cu un acoperis enorm din paie, modesta casa din nuiele lipite cu lut din Dumitra, casa din Dragus, cu un exterior extrem de bogat in ornamente (stergare, ceramica smaltuita, paretare etc). Dintre instalatiile tehnice aflate in muzeu mentionam moara de vant din Dobrogea, atelierul de olarie din Horezu, pive si valtori actionate de apa.

sursa: inromania.info