Istoria bicicletei
Bicicleta a fost inventata de catre germanul Karl Drais in anul 1817, iar tot in acelasi an a avut loc si prima plimbare cu acest mijloc de transport. Drumul parcurs a fost din orasul natal Mannheim al lui Karl Drais, pana in Rheinau. Din momentul in care a fost inventata, pana in prezent, bicicleta nu a suferit mari schimbari, insa multe detalii au fost inbunatatite. Din secolul IX, numarul bicicletelor a ajuns in prezent la peste un miliard, in unele regiuni ele fiind folosite ca principal mijloc de transport.
De asemenea, efortul fizic depus in timpul mersului pe bicicleta este luat ca o actiune sanatoasa care ofera o stare de bine generala.
Stramosul bicicletei este considerat celeriferul, inventat in 1790 de catre contele francez Sivrac. Acesta era un ansamblu format din doua roti de lemn, legate intre ele printr-un cadru tot din lemn. Utilizatorul statea pe o sa plasata in partea din spate si impingea celeriferul cu picioarele. Schimbarea de directie se facea printr-o smucitura imprimata partii din fata.
In 1818 baronul german Karl Friedrich Drais Sauerbronn construieste dreziana, asemanatoare cu celeriferul, dar care avea roata din fata orientabila, iar saua era plasata la jumatatea distantei dintre roata din fata si roata din spate.
In 1849 mecanicul german Heinrich Fischer a montat pedale la roata din fata orientabila, asigurand astfel propulsia prin actionarea directa a vehiculului si nu prin atingerea pamantului, cum era la celerifer si la dreziana. Istoria acestei inventii este controversata. Unii spun ca fratii Ernest si Pierre Michaux, rotari din Paris, aveau la reparat o dreziana si s-au gandit sa monteze un sprijin pentru picioare. La inceput au folosit o prelungire a axului rotii din fata, apoi, inspirandu-se dupa modelul manivelei cu care ei actionau piatra lor de ascutit cutite, au montat niste pedale asemanatoare cu cele de azi.
In 1865 fratii Michaux inventeaza velocipedul, sau biciclul, care era o bicicleta din lemn cu doua roti inegale, roata din fata, prevazuta cu pedale, era mult mai mare decat cea din spate, iar saua era plasata deasupra rotii mari.
In 1873 se inventeaza triciclul, care semana cu tricicleta de astazi utilizata de copii. Putem spune ca aceasta inventie este functionala si astazi, numai ca este adaptata la dimensiunile copiilor de 2-3 ani.
In 1874 profesorul Macquron-Rankin, de la Universitatea Glasgow din Scotia (Marea Britanie), publica primul studiu teoretic privind dinamica bicicletei, iar prin aceasta precizare vreau sa subliniez ca performanta in toate domeniile nu poate fi atinsa daca nu se bazeaza pe stiinta, pe teorie.
Trecerea de la biciclu la bicicleta se datoreaza englezului Lawson care, in 1879, a inventat roata din spate cu lant de trasmisie, cadrul cu pedalier si sistemul ghidon-furca, si compatriotului sau J.K.Starly, care in 1885 construieste bicicleta cu roti egale si cadrul din tuburi metalice, avand toate elementele bicicletelor moderne.
Ultima perfectionare esentiala este realizata de John Boyd Dunlop, in 1877, prin utilizarea pneului de cauciuc. De atunci s-au realizat sute de imbunatatiri, dar elementele de baza au ramas aceleasi.
O bicicleta poate fi definita în general ca fiind un vehicul rutier cu doua roti asezate în linie una în spatele celeilalte, pus în miscare prin intermediul a doua pedale actionate cu picioarele. Se estimeaza ca mersul pe bicicleta este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic decât mersul pe jos, iar viteza este de trei - patru ori mai mare.
Fiind inventate în Europa secolului 19, bicicletele sunt acum în numar de peste un miliard, asigurând în multe regiuni mijlocul principal de transport. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod de recreatie, si au fost adaptate pentru folosinta în multe alte domenii ale activitatii umane cum ar fi cel al jucariilor, fitness, aplicatii militare, servicii de curierat si sportul numit ciclism.
Forma si configuratia de baza a cadrului, rotilor, pedalelor, sezutului si a ghidonului au suferit doar mici schimbari din 1885, când a fost construit primul model cu lant, cu toate ca multe detalii importante au fost îmbunatatite, în special odata cu aparitia materialelor moderne de fabricatie si a proiectarii asistate de calculator. Acestea au permis raspândirea modelelor speciale pentru cei ce practica un anume tip de ciclism.
Bicicleta a influentat istoria în mod considerabil, atât în domeniul cultural, cât si în cel industrial. În anii de început, constructia bicicletelor s-a inspirat din tehnologiile deja existente, dar în ultima vreme bicicleta a contribuit la rândul ei la dezvoltarea tehnologiilor, atât în vechile domenii, cât si în altele noi.
Istoric
Stramosul bicicletei a fost creat de catre baronul german Karl Drais, care a inventat si si-a patentat masinaria în anul 1817. Asadar, în acel an a avut loc prima plimbare cu bicicleta din orasul sau natal, Mannheim, pâna în suburbia Rheinau.
Cerinte legale
Din punct de vedere legal, dupa cum s-a stabilt la Conventia de la Viena privind traficul rutier din 1968, bicicleta este considerata ca fiind un vehicul, iar cel ce o conduce este sofer. Codurile rutiere din multe tari reflecta aceste definitii, impunând ca bicicletele sa satisfaca anumite cerinte legale, în unele cazuri incluzând chiar obtinerea unui permis pentru conducerea bicicletei, pentru a putea fi folosita pe drumuri publice. De asemenea, în multe zone este o infractiune conducerea unei biciclete care nu e în conditie suficient de buna. În majoritatea locurilor, bicicletele trebuie sa aiba lumini (faruri si stopuri) functionale daca sunt folosite dupa lasarea întunericului. Deoarece o bicicleta aflata în miscare nu face foarte mult zgomot, în multe tari, bicicletele trebuie sa aiba claxoane pentru a putea avertiza pietonii si pe alti biciclisti de apropierea lor.
În România, conducatorii bicicletelor nu au nevoie de permis de conducere, dar Codul Rutier include si obligatii pentru ei.
Parti componente
Cadrul
Aproape toate bicicletele moderne au cadrul în forma de romb, format din doua triunghiuri: unul în fata si celalalt în spate. Materialele folosite trebuie sa fie rezistente si usoare. Începând cu anii 1930 s-au folosit aliaje de otel, mai apoi prin anii 1980 au devenit comune cadrele din aliaje de aluminiu, iar în prezent sunt disponibile cadre mai scumpe din titan sau din materiale plastice armate cu fibre de carbon.
Ghidonul
Ghidonul bicicletei poate fi din otel (modelele mai ieftine), din aliaje de aluminiu sau din plastic armat cu fibre de carbon. Din punctul de vedere al formei, ghidoanele pot fi drepte (flatbar) sau curbate (riserbar). Marci de ghidoane: Truvativ, FSA, Point.
Furca
Este subansamblul care se fixeaza, printr-o articulatie, de cadrul bicicletei. În interiorul furcii se fixeaza roata din fata a bicicletei. Exista doua categorii mari de furci: cu amortizor si fara amortizor. Furcile cu amortizor se folosesc la bicicletele care circula pe teren accidentat (de exemplu la bicicletele tip MTB - Mountain-Bike). Amortizorul furcii poate fi reglabil sau nereglabil. Marci de furci: Rock Shox, Fox, Marzocchi, Manitou, Suntour, Zoom (oarecum în ordinea calitatii, de la cea mai buna marca la cea mai slaba). Fox Racing Shox sunt primul nume in lume la furci. Sunt foarte usoare si performante. Apoi ar veni Marzocchi, Manitou, RockShox - nu neaparat în ordinea performantei.
Rotile
La bicicletele pentru adulti, rotile au de obicei diametrul de 26" (un inch = 25,4 milimetri). Alte diametre frecvent întâlnite la rotile de bicicleta sunt 24" si 28". Componentele unei roti de bicicleta sunt butucul, spitele, janta ("cercul", în limbajul neoficial al bike-rilor), anvelopa ("guma") si camera. Rotile de bicicleta au de obicei 24, 32 sau 36 de spite. Câteva marci de butuci: Mavic, DT, Author, Shimano, Novatec, Altrix. Câteva marci de jante: Mavic, Rigida, Campagnolo, Mach 1, Vuelta, Alexrisms, Sunrims, Beretta, Remerx, Roval.
Pedalele
Sunt folosite pentru a pune în miscare bicicleta.
Lantul
Serveste la transmiterea miscarii de la pedale la roata din spate. În partea din fata, lantul este antrenat de foaia de antrenare, iar în partea din spate, lantul antreneaza un pinion fixat pe butucul rotii din spate.
Pinioanele
Pentru transmiterea miscarii de la pedale la roata din spate, o componenta foarte importanta este pinionul sau setul de pinioane. Pinionul sau setul de pinioane se monteaza pe butucul rotii din spate. Daca bicicleta are mai multe pinioane, acestea pot fi patru sau cinci(la bicicletele mai vechi), sase, sapte, opt sau noua la majoritatea bicicletelor moderne, dar pot ajunge pana la un numar de zece sau unsprezece la bicicletele de viteza (cursiere). Din punctul de vedere al modului de fixare, pinioanele pot fi pe filet (model mai vechi, dar înca folosit la bicicletele ieftine) sau pe caseta (modelul mai nou). Pinioanele cele mai des întâlnite au între 13 si 28 de dinti. Marci de pinioane: SRAM, Shimano, Campagnolo, Miche.
Schimbatoarele
Ajuta la schimbarea vitezelor pentru pedalarea mai usoara sau mai rapida, în functie de preferinte sau de teren. Se mai numesc deraioare (derailleur). Exista schimbatoare pentru pinioane si schimbatoare pentru foi. Marci de schimbatoare: Shimano, SRAM, Campagnolo.
Frânele
Servesc la reducerea vitezei de deplasare si la oprirea bicicletei. Din punct de vedere constructiv, frânele sunt de mai multe tipuri: frâne tip cleste ("frâne în V"), frâne pe disc, care pot fi mecanice sau hidraulice, frâna de picior. Bicicletele pot avea frâne pe disc pe cele doua roti, sau pot avea pe o roata frâna tip V, iar pe cealalta roata - frâna disc. Din punctul de vedere al sistemului de actionare, frânele pe disc pot fi mecanice sau hidraulice. Sau pot sa aibe frâna în V pe fata si frâna de picior pe spate. Marci de frâne: Magura, Shimano, Alhonga, Tektro, Logan, Promax, Hayes, Avid.
Saua
Este "scaunul" bicicletei. La unele biciclete destinate competitiilor sportive, cum ar fi cele de "trial", saua poate lipsi. Marci de sa: Selle San Marco, Altrix, Point. Exista sei special concepute pentru femei sau pentru barbati, care ofera un confort sporit ciclistului/ciclistei.
Aspecte sociale si istorice
Implicatii economice
Productia de biciclete s-a dovedit a fi un bun antrenament pentru alte industrii care au dus la dezvoltarea tehnicilor avansate de metalurgie, atât pentru cadre cât si pentru componente speciale cum ar fi rulmentii sau rotile dintate. Aceste tehnici le-au dat mai târziu posibilitatea metalurgistilor si mecanicilor sa realizeze componentele utilizate în automobilele si avioanele timpurii. Spre exemplu, fabricantii de automobile Rover, Skoda si Ford si-au început afacerile ca si producatori de biciclete, la fel ca si Fratii Wright.
Ciclismul si sanatatea
Exercitiul fizic obtinut din mersul pe bicicleta este în general asociat cu sanatatea si cu o stare de bine general. Organizatia mondiala a sanatatii estimeaza ca lipsa activitatii fizice este pe locul doi (dupa fumatul de tutun) ca si factor de risc în tarile dezvoltate, iar acest lucru este asociat cu costuri de zeci de miliarde de dolari.
În general, ciclismul nu este considerat o activitate cu grad mare de risc. Numarul de raniti per kilometru este comparabil cu cel al pietonilor, dar mai mic decat cel al pasagerilor de autoturisme.
Un studiu danez din anul 2000 a concluzionat ca mersul pe bicicleta la lucru este legat de o reducere cu 40% a ratei mortalitatii; acesta a inclus toate cauzele decesului, inclusiv accidentele rutiere.
Bicicleta în orasul modern
Biciclistii si conducatorii de vehicule motorizate au cerinte diferite în ceea ce priveste proiectarea strazilor, fapt ce poate duce la conflicte atât politice, cât si pe strazi. Unele orase ofera prioritate traficului motorizat, spre exemplu realizând sisteme extinse de strazi cu sens unic sau sensuri giratorii de mare capacitate. Alte orase aplica metode de reducere a traficului pentru a limita impactul traficului motorizat. Ocazional se iau chiar masuri extreme impotriva biciclistilor, spre exemplu, în Shanghai, un oras în care bicicletele obisnuiau sa fie mijlocul dominant de transport, mersul pe bicicleta pe strazile orasului a fost chiar oprit temporar în decembrie 2003.
În orasele unde ciclismul este popular si încurajat este permis transportul bicicletelor pe mijloacele de transport în comun, sau se asigura dispozitive externe de atasare a bicicletelor pe mijolacele de transport în comun. De asemenea, în unele orase se gasesc sisteme extinse de benzi de biciclete. Astfel de benzi dedicate trebuie adesea sa fie împartite cu skateri, skateboarderi si cu pietoni. Separarea traficului motorizat de biciclete în unele orase a avut succes doar partial, atât în ceea ce priveste siguranta, cât si promovarea mersului pe bicicleta.
Marci de biciclete actuale
Marci fabricate în România: DHS, First Bike, Rich Bike, Pegas. Marci din alte tari: Winora, Haibike, Staiger, Bikespace, Bavaria (Germania), Orbea (Spania), Giant(Taiwan), Dragomir (Bulgaria), Fisher (SUA), Specialized (SUA), Trek (SUA), Peugeot (Franta), Scott, Kona, Cannondale, Merida (Taiwan), Magellan (Ungaria), Leader Fox (Cehia)Azonic (SUA), Kenzel (Slovacia), Altrix (Ungaria), Cross (Bulgaria),Bulls (Germania), Shimano (Austria).
Activismul pentru ciclism
Ciclistii formeaza asociatii, atât pentru interese specifice (cum ar fi benzi pentru biciclete, întretinerea drumurilor, proiectarea urbana, cluburi de concursuri, cluburi de turism, etc.) cât si pentru scopuri globale (conservarea energiei, reducerea poluarii, promovarea bunei conditii fizice).
Asemenea grupuri promoveaza bicicleta ca un mijloc alternativ de transoprt si sublinaza potentialul ei pentru conservarea energiei si a resurselor precum si beneficiile pe care mersul pe bicicleta le aduce sanatatii în comparatie cu mersul cu masina. Astfel de activisti cer de asemenea îmbunatatirea transportului în comun atât local, cât si între orase. Ei cer si dotarea acestora cu solutii pentru transportul bicicletelor.
Masa Critica este o miscare mondiala de promovare a ciclismului. Are legatura cu largirea spatiului alocat bicicletelor si este sustinuta atât de cei ce fac campanie pentru protejarea mediului înconjurator, cât si de alte scoli de gândire politica. Concret, Masa Critica este o plimbare lunara cu bicicletele, la care „din întâmplare” participa sute de ciclisti. În România, astfel de evenimente au avut pana acum loc în Bucuresti, Timisoara si în Cluj Napoca.
0 comments: