Originea vietii pe Pamant

Teorii asupra originii vietii pe Pamant sunt multe, mai ales ca se imbogatesc neincetat, cu tot felul de variante. Fiecare proiect de cercetare aduce o variatie, schimba un amanunt si creeaza practic, o noua teorie.

Ipotezele creationiste

Ipotezele creationiste sunt cele mai vechi si sunt remarcabile prin dainuirea lor. Sunt inca de actualitate si au multi adepti, cu alte cuvinte, o teorie despre care se vorbeste mult e o teorie vie.
Esenta lor e binecunoscuta: cineva sau ceva, o fiinta sau o forta supranaturala, a facut tot ceea ce este viu in natura si in Univers. Fiecare cultura isi are versiunea sa proprie; monoteiste sau politeiste, religiile lumii includ, ca elemente de baza, mituri legate de aparitia vietii. Printre cele mai interesante se enumera miturile japoneze si tibetane.
Oare de ce apare Omul ca “facut” – fie printr-o interventie divina – fie din materia neinsufletita (lut, roci la triburile africane si in mitul lui deucalion, arbori la indo-europeni-indieni si germani), fie din alte forme de viata.
Bogumilistii, catarii, in general gnozele dualiste, chiar unele iraniene, vorbesc despre crearea omului din greseala sau mai bine spus… ca o greseala.

Teoria generatiei spontane

Teoria generatiei spontane a pesistat in paralel cu ideile creationiste ale ultimelor milenii, este o alta veche “explicatie” apartinand Antichitatii si Evului Mediu pana la jumatatea secolului al XIX-lea. Se credea astfel ca unele forme de viata pot aparea spontan din cauza insuficientei dezvoltari a stiintei si tehnologiei.

Teoria spune ca viata ia nastere din materia anorganica moarta. Aristotel spunea ca “tot ce este viu se poate obtine nu numai ca rezultat al incrucisarii ci si la descompunerea solului”.

Van Helmont (1577 – 1644) a propus si o “reteta” de obtinere a soarecilor din rufe murdare si seminte de graminee.

Savantul francez Louis Pasteur a demonstrat ca nici microorganismele nu apar prin generatie spontana. A folosit un flacon de sticla in forma de S, insa fara a-l astupa. A fiert bulionul pentru a-l steriliza si l-a introdus in flacon. Aerul putea sa intre in flacon, insa microorganismele se depuneau pe partea arcuita in jos a gatului, fara sa ajunga in bulion. Astfel, bulionul a ramas limpede si steril. Cand Pasteur a inclinat flaconul astfel in cat bulionul sa ajunga cu partea unde se aflau microorganismele, lichidul a fost contaminat, bacteriile s-au inmultit si bulionul a devenit tulbure.

Experimentul lui Louis Pasteur a demonstrat falsitatea teoriei generatiei spontane si faptul ca microorganismele sunt peste tot, deci si in aer.

Teoria Urey-Miller

Ce-a dea treia teorie, cunoscuta si ca teoria Urey-Miller, este cea conform careia “moleculele vietii” au aparut datorita unui factor extern gen radiatia ultravioleta si descarcarile electrice.

Teoria ribotipului

Barbieri a lansat aceasta teorie in 1981, considerand ca viata a aparut pe Pamant o data cu stramosii ribotipurilor actuale si a evoluat trecand prin etapa precelulara (aparitia ribozomilor), etapa protocelulara (sporirea greutatii moleculare a ribozomilor si formarea procariotelor si microeucariotelor), iar mai apoi prin etapa celulara (formarea din procariote a arhebacteriilor iar din microeucariote a eucariotelor, capatandu-se mitocondrii si cloroplaste).

Teoria progenotului

Conform acestei teorii, toate organismele actuale au o origine monoancestrala, ancestorul universal fiind progenotul – structura ipotetica cu organizare primitiva, mai simpla decat delula procariota actuala. In progenot informatia ereditara era determinata de acizii ribonucleici.

De la progenot au pornit doua linii primare evolutive ce au determinat aparitia arhebacteriilor si eubacteriilor, la care s-a alaturat apoi linia evolutiva a eucariotelor. Aceasta teorie presupune ca fiecare organism pastreaza in sine sub forma de macromolecule informationale (semantide – ADN, ARN, proteine), calea istorica a organismului respectiv.

Teoria lui Wachtershauser

Ultima dintre teoriile moderne – teoria lui Wachtershauser sustine ca acea sursa de energie vitala ar fi existat deja pe Pamant sub forma sulfurilor metalice. In 2002, Martin si Russell, au perfectionat teoria prin observarea directa a izvoarelor hidrotermale submarine, aflate la mari adancimi, unde exista din abundenta sulfuri metalice.

Viata din cer

S-a incercat de catre comunitatea stiintifica demonstrarea in mod indubitabil a faptului ca viata pe Pamant este produsul unei evolutii chimice. Dar daca “viata” ne-a sosit oarecum “de-a gata”, in chipul unor forme primitive, dar inzestrate cu tot ce trebuia pentru a metaboliza resursele mediului, pentru a se autoreproduce, pentru a fi considerate vii?
Este vorba de teoria panspermiei si teoria insamantarii cu germeni “from out of space”.
Exogeneza sustine ca viata a aparut purtata de meteoriti, alte corpuri ceresti sau praf cosmic. Poate ca viata a venit doar “semipreparata” si a gasit aici conditiile ideale. Se cunoaste faptul ca unii germeni pot rezista unor temperaturi extreme, in medii arctice, de lava, de intuneric, acide sau la foarte mari adancimi.
Dar ar putea un organism viu sa supravietuiasca unei calatorii interplanetare?
De ce nu? Voyager si alte sonde trimise in spatiu au descoperit astefel de surse de viata… in 1969 a fost descoperit un meteorit care prezenta urme de viata si exemplele pot continua la nesfarsit.

Acestea sunt teoriile, noi si vechi, antice si moderne, lumea creata de zei sau de extraterestri, prin evolutie chimica (supa organica, lumea ADN sau ARN) sau “primita” din spatiu! Aceasta e originea lumii si a vietii oare?

Sursa: www.descopera.org