Capacitatea de vindecare a delfinilor îi uimeşte pe oamenii de ştiinţă

Delfinii, mamiferele acvatice atât de iubite de toţi, ascund o serie mistere încă nedescoperite de om. Cercetătorii sunt intrigaţi de incredibila capacitate de vindecare pe care o au aceştia.

Un cercetător de la Centrul Medical al Univeristăţii Georgetown (GUMC) care cu puţin timp în urmă a decoperit componente antimicrobiene în pielea broaştelor şi în cea a rechinului câine de mare şi-a îndreptat atenţia către abilităţile impresionante ale delfinilor de a-şi vindeca rănile.
Doctorul Michael Zasloff este de părere că abilitatea delfinilor de a se vindeca rapid în urma unor muşcături provocate de rechini ar putea oferi perspective noi în ceea ce priveşte tratarea rănilor umane. Delfinii se refac în timp record, nu par să simtă durere în zona muşcată de rechini, iar regiunea respectivă este rezistentă la infecţii şi este protejată de hemoragie.
De asemenea, doctorul Michael Zasloff a publicat un articol în Journal of Investigative Dermatology în care prezintă noi observaţii despre ceea ce el numeşte "remarcabila şi misterioasa" capacitate a delfinilor de a se vindeca. Pentru a publica acest articol, doctorul din cadrul GUMC a discutat cu o mulţime de îngrijitori de delfini, cu biologi marini şi a studiat literatura de specialitate din întreaga lume despre vindecarea delfinilor.
"O mulţime de informaţii despre procesul de vindecare al delfinilor este slab documentat. Cum reuşesc delfinii să nu sângereze până la moarte după ce sunt muşcaţi de rechini? Cum de aceştia nu suferă enorm din cauza durerii? Ce previne apariţia unei infecţii, dar mai ales cum se poate ca o astfel de rană să se refacă? Leziunile comparabile la om ar duce la moartea acestuia", susţine doctorul.
Zasloff explică procesul de vindecare al delfinului prin sintetizarea unor rapoarte legate de aspectele cunoscute ale biologiei delfinilor. Cercetătorul a presupus că acelaşi mecanism de redirecţionare a sângelui care se declanşează atunci când delfinul plonjează în apă poate fi "cauza" şi în cazul rănilor apărute. "Mai puţin sânge la suprafaţa corpului înseamnă mai puţin sânge pierdut", a declarat acesta.
În ceea ce priveşte ignorarea durerii, cercetătorul susţine că aceasta este o adaptare ce favorizează supravieţuirea, însă mecanismul este încă un mister.
În ceea ce priveşte prevenirea infecţiilor, Zasloff crede că răspunsul se află în grăsimea delfinilor. Grăsimea a fost studiată mulţi ani la rând pentru că în cadrul ei sunt încorporate o serie de substanţe toxice de origine umană cum ar fi metale grele, iar acest lucru îi ajută pe cercetători să studieze poluarea mediului înconjurător. De asemenea, este ştiut faptul că aceasta are în compoziţia sa o serie de halogeni organici naturali care au proprietăţi antimicrobiene. "Este foarte probabil ca delfinii să îşi depoziteze propriile rezerve de substanţe antimicrobiene şi să le transporte în regiunea corpului în care este nevoie de ele atunci când sunt răniţi. Această acţiune poate controla şi preveni o infecţie cu mibcrobi şi totodată previne descompunerea din jurul zonei afectate", a declarat doctorul Zasloff.
În cele din urmă, Zasloff a explorat capacitatea ranei delfinului de a se vindeca într-un mod care restabileşte conturul corpului. El spune că această capacitate de vindecare a delfinului seamănă mai degrabă cu o regenerare decât cu vindecarea umană.
"Vindecarea unei răni deschise necesită capacitatea de animalului rănit de a-şi reface ţesuturile cu ajutorul celulelor adipocite, al colagenului şi al fibrelor elastice. Vindecarea delfinului este similară cu modul în care fetuşii mamiferelor sunt capabili să se vindece în uter," spune Zasloff.
"Pare logic că ţesutul dermic al delfinilor a dezvoltat mecanisme pentru a-i proteja de microbii mereu prezenţi în apă. Cercetarea doctorului Zasloff sugerează o ipoteză unică şi intrigantă, care poate începe să explice modul în care delfinii şi alte cetacee au supravieţuit, rănite fiind, în sălbaticie, fără ajutorul de antibioticelor şi fără îngrijire", a declarat Brent Whitaker, director executiv adjunct al programele biologice de la Acvariul Naţional din Baltimor.
În articolul său, Zasloff prezintă cazurile a doi delfini muşcaţi de rechini, Nari şi Echo, de la Tangalooma Wild Dolphin Resort din Moreton, Australia. Rapoartele au fost însoţite de fotografii care arată cum şi cât de repede s-au vindecat rănile acestor delfini.
"Sper ca lucrarea mea să stimuleze alte studii care i-ar putea ajuta pe oameni. Consider că urmărind vindecarea acestor animale vom găsi agenţi antimicrobieni şi compuşi analgezici noi, nedescoperiţi până acum" a încheiat Zasloff.